True Confessions of a Chocolate-Addict

(scris iniţial pe Yahoo 360, pe 23 iulie) 

According to my chocolate-addiction, un loc important printre dulciurile verii îl ocupă ciocolata la purtător. Pe care o ascunzi ca pe o comoară secretă şi, pe parcursul zilei, o desfaci. De la cald, evident, se topeşte. Devine fluidă, languroasă şi leneşă. Îşi pierde forma, se scurge liber, îţi mângâie lin papilele gustative, le îndulceşte asperităţile, curge, unge, stropeşte, pătează… dar e un deliciu. Parcă şi gustul devine mai mătăsos… ia forma gurii în care se nimereşte. Iar textura… e o poezie. Cu rimă îmbrăţişată.

Sortimentele perfecte pentru acest regal al simţurilor sunt: ciocolata simplă (cu mult lapte, pentru dinţi sănătoşi), ciocolata cu mentă (prietenii ştiu de ce!), dar şi anumite ciocolate cu cremă de caramel sau rom. Pt. că astea devin şi mai fluide şi, în momentul în care dai de ele, sunt ca o lavă aromată care te învăluie pufos şi moale.

Warning! A se încerca în tovărăşia unui set de şerveţele (eventual umede!)

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. didi says:

    Hmmmmmmmmmmmmm, mie mi l-ai scris? Nu ma cunosteai pe vremea aia, stiu, dar un poem mai frumos dedicat ciocolatei nu exista

  2. miruna] says:

    oooh,dar cele cu alune,cu cereale sau cu biscuiţi?ciocolata albă,sau cele cu umplutură de sirop de vişine,sau cu coniac?

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger