Un infractor cu aere cool

“N-am fost eu, dom’ judecător, am un Vadim mic în cap care-mi dă ordine. A prins grai la câteva zile după moartea tribunului. ‘Fiule, eu de fapt n-am murit; tu eşti noul meu corp’, a zis. Întâi am crezut că e de la sărurile de baie. Apoi, de la diluant. Dar nu. Era o pecete pe suflet.”

De obicei, nu reciclez subiecte. Dar ăsta merită atenţie specială, pentru că… wow.

Ştii de revenge porn şi de conturi false făcute de ecşi demenţi din poveşti. I s-a întâmplat unei prietene a unei verişoare a unui prieten al surorii încă unei prietene a ta că s-a certat cu iubitul şi ăla, aparent om normal până atunci, a postat pe pornhub filmuleţe homemade cu ea, făcute fără acordul ei. Dar detaliile sunt vagi şi nici nu ştii sigur dacă nu cumva e legendă urbană.

Oliver ăsta e o figură aparent simpatică pe Internet. Activează intens în grupuri de umor, postează lucruri la care râzi, nu răspunde mitocăneşte la domnişoare, mai e şi din Transilvania care, se ştie, e partea civilizată fără de care România ar fi toată la fier vechi acum. Sau ceva de genul. Sincer, nicăieri n-am întâlnit aroganţă mai lipsită de fundament decât în glorioasa-mi provincie natală. Şi nici prejudecăţi mai agresive. Şi nici bărbaţi mai cretin-încăpăţânaţi.

Povestea e aşa: tipul ăsta a agăţat la un moment dat o fată. 19 ani. Vârsta la care vrei tipi cool. Vârsta la care ţi se pare foarte sexy să fii gagica băiatului rău, pentru că ai impresia că e menirea ta să-l îmblânzeşti. Vârsta la care nu-ţi pui întrebări, pentru că ţi se pare că tot universul se distrează pe rupte şi dacă nu semnezi condica la o petrecere, eşti o epavă socială. (Mi-e dor să am 19 ani. Vreau să mai ţopăi până dimineaţa şi să mă trezesc după trei ore de somn gata s-o iau de la început. 🙂 )

Relaţia a ţinut o vreme, ca toate relaţiile, apoi, la un moment dat, fata a vrut să plece. Oamenii normali îşi asumă că asta e viaţa. Că nu suntem deţinătorii altor persoane, iar dacă lor nu le e bine cu noi, sunt libere să-şi caute binele în altă parte. Proştii vor să se răzbune, să distrugă vieţi, să umilească şi să savureze suferinţa “trădătorului”.

Iar individul ăsta a făcut un cont fals cu pozele nud ale fostei lui prietene. Cu datele ei de contact reale. Practic, a năpustit toţi onaniştii random pe ea. Şi, partea pozitivă, acum are o condamnare şi un cazier pentru asta.
Mă bucur nespus că le are. Prima condiţie a masculinităţii, din punctul meu de vedere, este demnitatea. Un bărbat poate fi sănătos, bolnav, musculos ca un Arnold sau filiform ca un Nureyev, amuzant ca un Carlin sau simpluţ ca vecinul meu de deasupra, dar, dacă nu are o formă oarecare de demnitate, care să-i spună că e cazul să ia lucrurile ca un bărbat, e risipă inutilă de molecule. Simplu gunoi înzestrat accidental cu aptitudinea de a respira. Şi cu o conexiune funcţională la Internet.

O parte din comentacii mei au început să o ardă glumeţ. Ca şi cum n-ar fi mare lucru. În fond, ce mare chestie, abuzul de încrederea unei persoane care, în intimitatea unei relaţii, ţi-a oferit acces la corpul ei. Cine a înţeles că nu e o glumă şi nu e de râs, mai e şi acum Facebook friend cu mine. Cine a insistat cu cocălăreala, e la groapa de viermi. Pentru că nevoia de a minimaliza o astfel de infracţiune îmi spune că şi tu ai fi în stare să faci asta, iar în cazul ăsta vreau să am zero interacţiune cu tine pe viitor.

Alţi comentaci ai mei au început să o ardă acuzator, la modul “dar ea de ce să se lase pozată nud?” Hă? Era o relaţie. Esenţa unei relaţii e, în mintea oricărui om cât de cât normal, încrederea. Încrederea că te poţi expune şi poţi face ce vrei în confortul unui angajament reciproc asumat.

Dacă femeia înşală, idiotul sare să o condamne: Curvă nenorocită şi denaturată. Dacă femeia îşi dezlănţuie animalul sexual interior în cadrul unei relaţii (adică acolo unde se presupune că trebuie să-l dezlănţuie), idiotul sare să o condamne oricum: Curvă nenorocită şi denaturată. Ne scuzaţi, nenea, unde putem şi noi să ne bucurăm în pace de corpul nostru fără să ne intersectăm cu verdictele tale atotştiutoare de lăbar incurabil?

Alţi comentaci s-au atacat că, ăăvai, e urât să faci legătura între faptul că individul e şomer şi stă cu părinţii şi nevoia lui meschină de a ruina viaţa tipei care l-a părăsit. “Nu toţi şomerii suntem aşa, unii avem şi demnitate. Poţi să vii să ţi-o tragi cu noi în camera copilăriei mele, care încă are michimauşi atârnaţi de ecran, că eu n-o să mă laud la internet că uite, totuşi am o viaţă sexuală.”
Serios, un om cu opţiuni e un om care nu se coboară să distrugă vieţi. Un om cu opţiuni bea un shot din whisky-ul lui preferat şi se relaxează. Citeşte o carte, vede un film, aruncă un ochi în jur şi găseşte alte zece persoane mai mult decât dornice să umple locul rămas gol.

Aşa că, drag Internet, lasă pretextele şi glumiţele pentru subiecte şi texte care îşi propun să fie umoristice. Răul incalificabil pe care îl aduce în viaţa cuiva faptul că tu eşti prost şi meschin nu se şterge cu o glumiţă. Sau cu o condamnare de un an şi ceva.
Şi ce e mai crunt, dacă experienţa o lasă pe domnişoară oarecum tulburată, următorii bărbaţi din viaţa ei vor fi cei care vor plăti preţul.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

4 Responses

  1. GEORGE says:

    in loc de ceva empatie pentru amarata aia mica, mintea mea de troll nevolnic a decis ca daca un maimutoi narcisist ca asta a agatat o tuta de 19 ani, eu ar trebui sa pastoresc o turma.
    si jur ca n-o sa le fac poze. de fapt, nici nu sunt apt, tehnologic vorbind.
    nu stiu daca sa le spun sau nu, ca locuiesc cu parintii, si am peste 40 de ani. :))

  2. Profit de postarea Lorenei pentru a aduce în atenție un aspect al mediului virtual din ce în ce mai evident: ATENȚIE, frațicilor și palicarilor, că pe acest Internet ludic și aparent superfluu, în momentul de față se poate pica foarte frumușel cu curul în pula penală, pentru fapte (acțiuni) despre care nici prin cap nu-ți trece că pot fi sancționate penal.
    Dintru început mă delimitez de particularitatea jegosului din articol, față de care nu pot spune decât că e un gherțoi labagiu.
    Așadar, prezumând acceptul Lorenei de a da blogului ei și o funcție de informare, trebuie de precizat că de o vreme încoace, au început să se îndesească pedepsele aplicate pentru fapte comise online.
    Este de notorietate faptul că, de prin decembrie 2014, Înalta curte de Casație și Justiție a statuat, printr-o hotărâre definitivă, faptul că Facebook reprezintă „SPAȚIU PUBLIC”, astfel cum este deslușită această sintagmă din punct de vedere juridic. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18726335-pagina-facebook-este-spatiu-public-nu-privat-arata-decizie-irevocabila-inaltei-curti-justitie-casatie.htm
    De atunci au început să curgă gârlă acțiunile în răspundere civilă delictuală, în urma cărora s-au acordat despăgubiri semnificative unor reclamanți ale căror drepturi civile nepatrimoniale au fost încălcate prin fel de fel de postări pe bloguri sau rețele de socializare sau prin postări efectuate la rubrica de comentarii ale edițiilor online ale ziarelor.
    Prin drepturi civile nepatrimoniale înțelegându-se dreptul la viață privată, la demnitate, la imagine etc. (vezi art. 69 și următoarele Cod Civil).
    Așadar, prima concluzie ce s-ar putea trage de aici este cea referitoare la grija sporită pe care fiecare trebuie să o aibă atunci când postează ceva despre un alt cetățean, aflat în deplinătatea drepturilor sale civile.

    Însă, mai trebuie de amintit faptul că multe dintre „glumițele” aparent inofensive (apreciere strict din punctul de vedere al autorului unor postări), în fapt intră binișor în sfera dreptului penal.
    Astfel deja s-a soluționat o speță în care un avocat din Oradea și soția lui au fost acuzați de șantaj prin intermediul spațiului virtual. Câți dintre utilizatorii curenți ai Netului, nefamiliarizați cu detaliile prevederilor penale, puteau intui că „Șantajul” poate fi comis și online.
    Speța gunoiului de mai sus este o altă speță ce aduce în atenție posibilitatea de a intra sub incidența legii penale doar în baza unor acțiuni făptuite pe Internet. Câți dintre internauți știau despre „falsul informatic”?
    Apoi, chiar acum câteva zile, un blogger din Ploiești a fost condamnat la un an și 9 luni de închisoare pentru „Ultraj Judiciar” în formă continuată – 279 C.p și „Instigare publică” – 368 C.p.
    Nu a făcut altceva decât să posteze pe un blog ce-i aparținea diferite aprecieri la adresa unor magistrați de la ÎCCJ.

    Concluzia numărul 2: Ca să intri sub incidența legii penale, nu este neapărată nevoie să fii hacker, să intri neautorizat în sisteme informatice, să comiți fraudă informatică prin modificare sau ștergerea datelor dintr-un sistem informatic, sau să falsifici instrumente de plată electronice.
    Se poate murdări cazierul judiciar sau intra chiar în ocnă la spart bolohani de sare cu capul chiar și printr-o acțiune dintr-asta care, aparent, n-ar avea cine știe ce semnificație juridică.
    Eronat.
    Pentru a nu risca o asemenea surpriză, cea mai bună pavăză o constituie deslușirea sensurilor primare ale unei definiții celebre:
    „Libertatea înseamnă totalitatea acțiunilor și inacțiunilor noastre care nu aduc atingere libertății celui de lângă noi”.

  3. Nautilus says:

    Ce-l face pe unul ca el să fie cool, sau măcar să lase impresia că e?

  4. un bulangiu stricat ala de patruj de ani care a facut d’ astea incontestabil. Dar nenea asta din poza din capu’articolului este cel despre care se vorbeste? Daca nu e el ala care sta in casa la ma-sa si face toate alea scrise in articol, probabil si-a dat acordul sa-i fie asociata imaginea cu textul, in conform cu legea pe care o respectam cu strictete pe blogu mov ca doar nu om fi tampiti sa scriem d-astea si sa punem poza cuiva care credem ca se potriveste sa o folosim doar asa ca da bine la clickbait sa ne dea in judecata sa ne ia toate donatiile din paypal…;)

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger