În momentul în care m-au vaccinat, medicul care mi-a administrat vaccinul mi-a spus că nu se consumă băuturi alcoolice timp de două săptămâni.
Deși multă lume mi-a zis ulterior că nu au auzit niciodată una ca asta de la nimeni, am hotărât să respect prohibiția asta. Am luat-o ca pe un exercițiu de voință și determinare.
Bine, în prima săptămână, nu aș fi băut nici dacă ar fi fost permis, pentru că mi-a fost insuportabil de rău. Febră, frisoane, all that jazz, și simptomul care a trecut cel mai greu: niște dureri fizice atât de chinuitoare și de imposibil de îndurat, încât îmi petreceam nopțile zvârcolindu-mă în pat, pentru că mă durea contactul dintre corpul meu și așternuturi, dacă puteți să credeți așa ceva. Chiar dacă ațipeam zece secunde, mă trezeam schelălăind de durere.
Ultimele frisoane și ultimele dureri le-am avut lunea asta. La o săptămână după vaccin.
Și tot balamucul ăsta de la doza I, care e doar jumătate de fiolă. Mi-e groază de rapel. Sincer, sunt înfricoșată.
De marți încoace, am început să-mi revin la forma mea de zeiță a vitejiei, dar am decis să respect în continuare programul de prohibiție temporară.
E greu.
Pe de o parte, băutura era un excelent antidot la toată anxietatea și tot stresul pe care ți le induc știrile astea legate de încă un val de lockdown, de restricții, de stat în casă cu sila, de reduceri ale numărului de ore în care te poți aproviziona la un magazin. Practic, pentru mine, 2020 a fost un șpriț lung și vesel, iar veselia asta s-a infuzat și în ceea ce scriam.
Acum, însă, că mi-au dat și poprire pe alcool cu vaccinul, m-a penetrat și o stare negativă pe care o înfrunt cu greu.
Da, toate aceste interdicții și limitări MĂ STRESEAZĂ. Nemaivorbind de faptul că, prin însăși natura lor, restricțiile din 2020 și 2021 mi-au măcelărit o parte dintre proiecte, drept care, am și veniturile diminuate, iar asta MĂ STRESEAZĂ. Vinul îmi dădea liniștea de a scrie și de a nu mă lăsa deraiată de stres. Mă făcea să văd partea pozitivă a lucrurilor.
Și, totodată, pe când scriam cu paharul de vin lângă mine, textele aveau mult mai mult umor. Vinul îmi deschide pofta de glumă. Și de pofta asta de glumă beneficiau toți cititorii blogului.
*
Dar nu poți bea oricât, fără să te resimți. Și eu începusem să mă resimt.
Vinul, pe care îl prefer sec și roșu, începuse să îmi dea dureri de stomac dimineața. Ok, și eu am hiperaciditate. Și, desigur, binecunoscuta mahmureală specifică.
Acum, mă trezesc dimineața mult mai energică, fără pungile sub ochi pe care le creează consumul de alcool, și parcă și ficatul meu e mai prietenos cu mine. Da, ok, dar asta cu ficatul ține și de dieta din zilele de după vaccin. Mere verzi, banane, brânzică de vaci și iaurturi în care adăugam o lingură de miere. Era tot ce am suportat în săptămâna de chinuială de după vaccin.
Rezultatul: după ce săptămâna trecută a fost o interminabilă agonie, zilele astea mă simt fizic mai bine ca oricând.
Stau și mă întreb dacă mă reapuc de băut de lunea viitoare, după ce trec oficial cele două săptămâni de prohibiție. Ce preferăm: feel good de moment, or actually feel good?
Și, probabil, răspunsul e “da”.
Da la ce, Lorena?
Da, câte puțin din fiecare.
Rămânem la un pahar pe seară. Cât să mă binedispun atunci când scriu. Că dacă scriu eu trist și anxios, nu mai are cititorul în ce lume imaginară să se refugieze.
Recomand însă cu entuziasm exerciţiul abstinenţei. Poate că avem prea multe obiceiuri proaste şi ideea că le putem controla e extrem de încurajatoare.
***
Dacă v-a plăcut acest text, puteți susţine activitatea siteului cu o donaţie.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.
***
Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.
Şi pe site-ul oficial al vaccinării în România este recomandarea cu 2 săptămâni fără alcool.