Am mulţi prieteni din toate literele care alcătuiesc LGBT. Unii, activişti în gura mare. Şi e ok. Alţii, timizi, închişi în ei, speriaţi, introvertiţi. Şi, de asemenea, E OK.
Apoi, am cunoştinţe – că ăştia nu-s prietenii nimănui – care-s heterosexuali şi activiştii pulii de cal, şi îi tot presează pe toţi legebeteii de mai sus: “Tu când îţi faci coming out-ul? Trebuie să-i spui cu mândrie lumii că eşti. Trebuie să ştie toţi proştii şi mamele lor! Hai. Dacă n-o faci, n-ai coaie.”
Apoi, am în casă o mătură cu coada lungă. Şi visez în secret cu câtă plăcere aş sparge dantura celor din a treia categorie, dând cu sete.
Aşa cum, în general, aş sparge dantura oricui are sfaturi de dat legat de vieţile altora, fără să vizualizeze şi eventualele consecinţe.
Sunt gay discreţi cu vieţile lor, aşa cum sunt heterosexuali 100%, care-s discreţi cu vieţile lor. Şi-s discreţi FIX pentru că nu vor comentarii, păreri şi impresii nesolicitate de la toţi gigeii respiraci pe gură. De când ai tu căderea să le spui ce să facă?
Nu activistul ultrastresant cu “come out, come out” o să aibă de înfruntat tone de dialog antipatic şi gesturi de rahat de la alţii. Lui îi e simplu. Lumea ştie că nu e gay, doar prost, şi n-are pretenţii. Nici nu trebuie să-şi facă coming-out-ul ca prost, că e vizibil de la o poştă.
Iar voi, dragi gay şi lesbiene, simţiţi-vă liberi să vă faceţi coming-out-ul când vă e vouă confortabil şi dacă vă e vouă confortabil. Nu e problema absolut nimănui altcuiva. Iar discreţia era, ultima oară când am verificat, o rară virtute.
Sau mai sunt persoane care se duc și spun altora de parcă ar fi secretul lor.
Cică la o biserică dintr-un sat românesc tradiţional (din ăla cu veste tricotate) pune părintele un bilet pe uşă: “Un bărbat căsătorit din acest sat are o legătură cu un bărbat necăsătorit, care vine la el duminica dimineaţa, când nevasta e la biserică. Dacă până mâine nu se strâng măcar 100 de lei în cutia milei, voi fi nevoit să-i dezvălui numele după slujbă!”
A doua zi a găsit în cutia milei 20 de bancnote de 50 de lei, 10 bancnote de 10 lei şi un bileţel care spunea: “Mai aşteaptă o zi, să fac rost de bani, mânca-ţi-aş pulica ta!”
😀