Era o sâmbătă rece de februarie, iar eu mă uitam siderată la știri. Cum tot Orientul Mijlociu a intrat concomitent în război. Israel, ajutat de SUA, bombardează Iranul, care bombardează EAU, Qatar, Iordania, Kuweit, Arabia Saudită și pe cine se mai nimerește în bătaia bombelor, în timp ce Rusia și China își exprimă indignarea. Cum românii noștri bogați din Dubai plâng pe social media că nu pot să fugă destul de repede.
Apoi, după amiaza, știrile au început să curgă, legat de decesul lui Ali Khamenei, ayatollahul. Urmate de alte știri, care negau decesul lui Ali Khamenei, ayatollahul. Urmate de alte știri, care spuneau că ba da, autoritățile din Israel confirmă decesul sus-numitului. Urmate de alte știri, care spuneau că ba nu, autoritățile din Iran susțin că tati e bine. Și tot așa.
Apoi, Trump a postat pe TruthSocial că Khamenei a fost ucis. Dar cum să îl crezi pe Trump, care săptămâna trecută pretindea că s-a certat cu primul ministru al Elveției – o funcție inexistentă?
Mult după ce președintele celei mai puternice țări din lume anunța acest deces, siteurile de știri încă raportau ”Khamenei MAY BE dead”.
Dacă asta nu e o indicație elocventă a nivelului de neîncredere globală la care s-a ajuns în urma excesului de fake news și de bullshit vândut drept certitudine, nu știu ce e.
În cele din urmă, azi dimineața, Iranul însuși a confirmat decesul lui Khamenei și a anunțat funeralii naționale. La care m-am trezit eu cu o îndoială: Dar dacă totuși e viu? Că prea plânge Iranul cu foc și asta e mai neconvingător decât negările feroce de ieri.
Dosarele X aveau sloganul „I want to believe”. Noi azi, putem adopta sloganul ”I refuse to believe”.
***
Îți place să citești aceste articole? Poți ajuta în mod direct la scrierea lor. Iată cum.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da follow pe Facebook şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace! Am un prieten bun in Iran care l-a cunoscut personal. Un om absolut deosebit, si nu doar ca teolog islamic. Patriot, si-a iubit tara cat a putut de mult, dar a dorit s-o vada libera si independenta. Asta e model de “suveranist” (bine, nu ca “suveranismul” ar exista, e o utopie, la fel cum sunt si comunismul si democratia). Ar fi fost o alta lume sa aiba fiecare stat un asemenea conducator – cu conditia ca latrinele / haznalele numite SUA si Israel sa NU existe absolut deloc, Rusia, China si Coreea de Nord sa NU aiba arma atomica (si nici armatele uriase pe care le au oricum), doar tari teocratice blande si fara arme pe Pamant. Somn usor, vise placute! RIP, Ali, Dumnezeu sa te odihneasca in pace la picioarele Lui!