Se ia un conflict între femei. Orice fel de conflict. Că A îi datorează bani lui B. Că A i-a făcut o măgărie, punctuală şi concretă, lui B. Că A a tratat-o obraznic pe B. Că A îi cere lui B lucruri pe care B nu i le datorează. Că A o umileşte public pe B.
Pe scurt, orice conflict, cu o faptă bine definită, care se poate stabili relativ clar, dacă ai bunăvoinţa să te informezi.
Când acest conflict e între bărbaţi, lumea face exact acest lucru. Stabileşte de la ce s-au luat, cine a greşit, cine a încălcat regulile faţă de celălalt şi ce anume se poate face pentru remedierea situaţiei.
Dar dacă respectivul conflict e între femei, prima şi cea mai oribilă reacţie e minimalizarea întregii situaţii. “A, certuri între femei”. O nimica toată, cum ar veni. Femeile nu sunt oameni, nu ai cum să greşeşti faţă de ele, şi dacă ai greşit, e ca şi cum ai fi greşit faţă de un dulap. Schimbi dulapul, oricum e ofertă la Ikea săptămâna asta.
“Certuri între femei” înseamnă că nu ne batem capul să înţelegem care e problema. E insignifiant. E minor. O femeie umilită, jignită, trasă pe sfoară e o proastă care-şi merită soarta.
Iar masculii se apucă, întotdeauna, să caute explicaţii în look, înfăţişare şi vârstă. “De fapt, nu-ţi convine că aia e mai tânără / mai frumoasă / are ţâţe mai mari.”
Să transpunem argumentul ăsta ridicol într-un conflict unde eroii sunt doi tipi. Gigel şi Dorel. Gigel cere împrumut de la Dorel o mie de euro, pe care promite să-i dea pe 15 ale lunii. Vin 15 ale lunii, şi Gigel sună, dar nu cu banii, ci cu o scuză că a murit soacră-sa. Vin 30 ale lunii, Gigel nu dă niciun semn, Dorel îl sună să întrebe de bani, Gigel îi spune că nu e în oraş şi nu poate vorbi, dar dă semn pe 15 ale lunii viitoare. Pe 15 ale lunii viitoare, Gigel are telefonul închis. Dorel spumegă.
Cum ar pica o reacţie de genul: “Tu de fapt îl invidiezi pe Gigel că are pectoralii mai cărnoşi?”
“Ce pula mea legătură au pectoralii cu FAPTA în sine a vitei nenorocite?” o să zbiere Dorel la tine.
“Aha, aha, de fapt nu recunoşti că eşti ofticat că Gigel e mai tânăr şi are fesele mai tari.”
“Încă o dată: jegul a împrumutat de la mine o mie de euro, m-a plimbat cu vorba o lună şi jumătate şi acum nu răspunde la telefon.”
“Pfft. Sunt doar certuri între bărbaţi.”
Şi dacă Dorel se enervează îngrozitor că dai cu flit problemei reale şi-l iei cu de-astea:
“Aşa sunteţi voi, bărbaţii, mai isterici, mai iraţionali. Trece.”
*
Pariez că l-ai strânge de gât cu mâna goală pe cel care te-ar trata aşa. Şi numărul de omucideri ar creşte exponenţial.
Ei bine, eu cred că aş putea porni un al doilea #metoo cu femei care căutau să explice o problemă concretă pe care o au cu alte femei şi reacţii ca acelea pe care le-am descris mai sus.
Da, când Gina îi suflă tipul Rodicăi, e vorba că una e mai frumoasă şi cealaltă are ceva de dovedit. Când la o petrecere, Rodica îi varsă o vadră de alcool în poală accidental Ginei care i-a suflat tipul, e vorba de răzbunare. Aşa cum şi între Gigel şi Dorel poate apărea concurenţa faţă de o tipă pe care o vor amândoi.
Dar să reduci tot spectrul de conflicte între două persoane la look şi vârstă e minimalizant, lipsit de respect şi te descalifică în primul rând pe tine ca om.
nu despre bani, doamne fereste, cine zice ca aia e cearta de femei e prost.
dar aia cu amalia si ursuletul…e exemplul perfect de situatie in care poti sa zici, misogin, ”femei, ce sa le faci” :))) nu zic ca e bine sau rau, dar cred ca procentul de barbati carora li s-ar fi rupt de situatie e imens mai mic. deci, da, e de femei 🙂 nu de toate femeile, dar…
*nu li s-ar fi rupt, rather
Nu, nu poţi să zici asta. Pentru că atitudinea de “mi se cuvine” e o problemă a ambelor sexe.
N-am intalnit nicodata dispret fata de conflicte intre femei, daca era un conflict obiectiv, pt bani de ex.
Dar femeile au o mentalitate gresita: pseudo diplomatia. Nu le place de Gingirica dar raman in compania ei si isi fac spume, apoi simuleaza ca sunt prietene; aia iar se preface ca nu vede etc.
Barbatii sunt straightforward: nu ne place de Gogu, da-l drq, nu avem de-a face cu el.