După cum se ştie, fiecare familie are tone de hoaşte iritante. Caracteristici: a abandonat de timpuriu orice formă de studiu, să “intre în rândul lumii”, să se mărite, să se împuiască, şi şi-a petrecut viaţa la cratiţă şi la mop. Efectul: aptitudinea de a colecta şi de a procesa informaţii este înlocuită de o încăpăţânare căptuşită de izolatorul perfect, şi anume ignoranţa,de zeci de teorii ale conspiraţiei – unele absolut ridicole – şi de nevoia mistică de a crede cele mai sinistre tâmpenii, dublată de nevoia mistică de a le perpetua şi de a otrăvi viaţa celor din jur cu ele.
Pe scurt, bărbaţii retardaţi, care vor pizde la cratiţă, pentru că e mai comod decât să plăteşti menajeră, plătesc la bătrâneţe, când pizda de la cratiţă se transformă exact în ce povesteam eu în paragraful anterior.
Partea tristă e că de pe urma acestui gen de pizdă şi a terorii exercitate de ea nu suferă doar boul zgârcit care a preferat-o, din nevoia de a economisi menajera. Suferă şi copii, nepoţii, tinerii din familie.
Pentru că vaca bătrână şi proastă citeşte un bullshit ca ăsta pe net. Şi, proastă cum e, pune instant botul. “Ahaaa, să-ţi verifici constant mailul e boală”. Fără să se gândească la faptul că, exact aşa, şuetele ei interminabile cu pizde la fel de bătrâne şi de proaste pe telefonul familiei ar putea fi categorisite “boală”, taman la fel. Sau privitul antenei 3 la televizor. Sau cumpăratul compulsiv de tabloide. Sau nevoia compulsivă de a şti cine cu cine se fute în bloc şi de ce.
“While rare in adults, those children suffering from Internet Use Disorder have been known to become angry and violent when their supply of Internet time is interrupted.”
Şi vaca bătrână şi proastă vine şi-i închide calculatorul adolescentului exact când ăla se află faţă-n faţă cu o nouă armată de terorişti. Puştiul reacţionează exact cum ar reacţiona vita sinistră dacă cineva i-ar închide ei televizorul taman când Carlos Manuel Alfonzo dă s-o sărute pe Rosaura Isaura Cugaura. Numai că vaca bătrână, vită sinistră fiind, nu face asociaţii de genul ăsta. Clatină din deget şi zice: “Aha, ai internet dizordăr şi se manifestă. Ce bine că te scap.”
Apoi, remarcaţi ipocrizia:
“For instance, for the elderly the Internet may be a welcome means through which to connect to loved ones and by which they might maintain their independence, having at their fingertips the means to order their shopping, pay their bills and interact with communities they would otherwise be cut off from.”
Adică, aceeaşi interacţiune care, în cazul tău, e “boală”, în cazul cotoroanţei e “welcome means”. 😈
Apoi, tot vaca sinistră: “Ce copil nerecunoscător. Nu mi-a apreciat iubirea, m-a părăsit şi trebuie să îmbătrânesc singură cu Carlos Manuel Alfonso şi cu Rosaura”.
—-
Adevărul este că legăturile cu oameni din jur se construiesc de la sine, dacă-s oameni. Dacă-s cretini siniştri, şi vezi cât sunt de cretini siniştri, intră în funcţiune instinctul de conservare. Te refugiezi pe net ca să nu-i masacrezi sângeros, că n-ai chef să faci închisoare pentru cretini siniştri. Şi dacă cretinii siniştri se bagă cu forţa în seamă, evident că faci în aşa fel, încât să dispară definitiv din viaţa ta. Îţi iei job, te muţi, le blochezi toate modalităţile de contact şi gata, trăieşti fericit cu oamenii care-s oameni. Nu pentru că ai internet dizordăr ci pentru că ai o singură viaţă, pe care vrei s-o trăieşti retardfree.
nevasta semi-ideală îi chelneriţa/bucătăreasa de restaurant. ideală e dacă o cheamă şi luciana: are servici, face de mîncare, calcă, spală, se simte doamnă și la bătrînețe dacă o ciupesc bețivii de cur, iar dacă deschide gura și nu ai chef s-o asculți, îi cîrpești un dos de palmă peste bot fără remușcări. nu știe ce e ăla link, nu cumpără ziare, reviste, deci nu poate fi spălată pe creier. are un televizor, se uită la telenovele, mai croşetează, mai bîrfeşte cu altă chelneriţă. rezonabil, acceptabil. dacă se dă cu parfumuri care îţi mută ficaţii din loc, le arunci de la balcon, împreună cu petul de stejar/timișoreana.
pe lîngă asta, nu ai nici o garanție că tînăra ştiinţepoliticheuză nu va ajunge, după 10-15 de ani de negătit-nespălat-nefutut, o cotoroanţă mai aprigă şi mai pisăloagă decît un vestiar de chelneriţe plin. cunosc prea multe cotoroanţe – adevărate scorpii bipede, care încă n-au atins frumoasa vîrstă de 30 de ani.
ideală pentru genul de om care vede în celălalt strict un instrument de îndeplinire a propriilor nevoi.
aşa, bărbatul ideal e un milionar care nu face decât să îndese bani în cont şi nu pune niciodată întrebări.
dar câtă vreme bărbaţii nu fac eforturi să devină ideali, nici femeile n-au de ce să le facă, să devină ideale.
excelent! o chelneriță ar fi zis așa:
ideală pen… JAP!
iată cel mai bun mod de a descuraja femeile să devină chelneriţe.
Am cunoscut la grădiniţă hoaşte de trei ani jumate. Cunosc o babă de 92 de ani cu care, când vorbesc, am impresia că are 16 ani.
Nu cred că e vorba de mediu, probabil există o genă a hoşteniei, care se manifestă sau nu.
dar care poate fi atenuată prin educaţie. pe cuvânt. am văzut fetiţe absolut nesuferite care, prin educaţie, au devenit oameni maturi perfect suportabili.
deci și jap! îi tot educație. la școala de chelnerițe.
deci şi castrarea e tot educaţie. pentru boii siniştri care cred că a lovi vreo femeie e un mod normal de interacţiune.
Este interesant -ceea ce un prieten mi se destăinuia, că nevasta -frumoasă în tinerețe, nu reușește să facă sarmale la fel ca mama. Fraza ascunde și un mic secret, cel al bărbatului plictisit, cu bani destui pentru a trăi bine și fără grija de mâine, care trece pe lângă o tânără mult mai tânără decât ce-l face să exclame în gând: „Dacă vreau, pot să o fut și pe asta!” Acasă, soția simte prin asta (prin plictiseala bărbatului) că este mai liberă ca oricând, visează la un amant.
răspunsul perfect: “nici nu mă interesează s-o concurez pe maică-ta în sarmale”.
corect, din păcate mama trăiește, veghează neîncetat asupra vieții cuplului (mai ales asupra fiului) și ca o soacră adevărată nu încetează să o faulteze tot timpul pe noră. Am uitat să scriu că mai sunt și ceva copii în joc, care sunt expediați la părinți, atunci când cuplul dorește să meargă la un club. Nu cumva asta-i viața modernă -și adevărată, a vremurilor noastre?!
păi şi tu, ca femeie, poţi alege să nu te muţi cu ăla decât după ce-i evaluezi neamurile şi gradul de prostie al acestora, iar dacă-s foarte proşti, o poţi băga pe aia cu “nu mă mut cu tine decât dacă ţinem proştii din familia ta suficient de departe”.
Da, dar atunci când ne-am luat eram tineri și frumoși, și ce bine ne-o trăgeam, prin lifturi și prin parcuri…
„Ce-a mai mare surpriză a vieții este bătrânețea!”
așa începe filmul Elegia.
http://www.imdb.com/title/tt0974554/
merită a fi văzut, apropo de postarea ta!
da, dar mama soacră nu-i terorizează decât pe tineri şi frumoşi. deci, momentul de punere a piciorului în prag e cam ăla.
Totul e un dizorder zilele astea. De ce sa fim responsabili cand putem fi si noi victime ale unei tulburari grave? Doar nu poti da vina pe o victima, nu? Nu e politicos sa urli la victima sa isi depaseasca conditia.
băi, dar să zici că reacţia furioasă când ţi se închide calculatorul e semn de boală – e penibil.
poţi închide cu sila un televizor, o carte, o revistă, un radio la care omul urmărea activ ceva – şi-ţi vei lua o basculantă de pule. nu e dizordăr, e reacţia normală a omului deranjat de la ceea ce făcea.