Antonella Lerca Duda: femeie transgender, romă, politiciană

Foto: Igor Szarafin

Zilele acestea, e mare controversă pe social media şi curg ignoranţele în presa clasică. O femeie transgender, de etnie romă, care îşi declară cu candoare profesia de sex worker, a decis să candideze la Consiliul Local al sectorului 2.

Am o alergie la prejudecăţi, de aceea am invitat-o pe Antonella Lerca Duda, cu care eram prietenă pe Facebook, să-mi acorde un interviu. Şi fac un disclaimer din start: Dacă nu vă place Antonella, sunteţi liberi să n-o votaţi sau să n-o susţineţi. Dar dacă vă găseşte lătratul inept în secţiunea mea de comentarii, v-am blocat fără hâr şi fără mâr. Dacă aţi fi trecut măcar printr-un sfert din greutăţile şi traumele prin care a trecut ea, nu e sigur că aţi fi printre noi.

TROLLYWOOD: Unde te-ai născut şi cum a fost copilăria ta?
La Iași sunt născută. Ohooo, grea copilărie. M-am născut intr-o familie de romi, eu și încă şapte frați.

Familia ta cum era? Tradiţională? Cu ce se ocupau?
Tradiționali. Neam de lingurari. Vindeau prin târguri aramă şi obiecte din aramă.

Şi o confecţionau acasă?
Da. Dădeau focuri prin curte. 😂 Mare fum ce era în Păcurari, 75. Aşa îi zice la stradă. Topeau arama şi făceau fel şi fel de castroane, oale, ligheane. Apoi, le vindeau la târg. În fiecare duminică luau căruța şi si se duceau la “talcioc“. Un fel de târg sub podurile vechi. Acum, nu mai există.
Noi luam câinii in brațe, ne urcam în spate, ne bucuram că mergem cu căruța. Erai important dacă aveai cal și căruță.

Adevărul e că pe când eram fetiţă mică, invidiam în sinea mea romii cu căruţa, mi se păreau foarte cool şi aş fi vrut să plec cu ei. 😀
Eram desculță. Făi fată, și o dată nu mă tăiam. Acum, dracu, şi prin papuci mă tai.

😀 Acum te-ai domnit. Dacă s-a închis talciocul, ai tăi mai fac obiecte din aramă?
Nu. Tata a murit. Și mama e liniștită acasă. Nu s-a dus mai departe tradiția. Că fiecare a plecat pe unde a văzut cu ochii, după ceva mai bun.

Revenind la copilărie. Aveaţi roluri masculine şi feminine foarte bine definite în familie, să înţeleg.
Clar. Bărbatul, capul familiei. Femeia, mâncare și copii.

Şi când tu ai arătat că ai o latură feminină puternică, cum au reacţionat prima dată?
Mă băteau. Tata îmi dădea. Și mama mă alinta. Lasă-l, măi, că e mic, se prosteşte, îi zicea mama.

În ce moduri “te prosteai”? Ce făceai propriu-zis?
Luam fusta mamei, mi-o puneam rochie. Îmi puneam prosopul în cap și ziceam că e păr lung, rupeam benzile de la casete audio și îmi făceam pe un șnur coadă de păr, îi furam ojele şi machiajele și mă dădeam cu ele și mă duceam așa îmbrăcată în femeie pe afară prin curte, să mă joc cu fetele in praf sau ne puneam să dansăm pe manele la casetofon de ăla cu luminițe.

Foto: Igor Szarafin. 

Erai sexoasă de mică, cum ar veni.
😀 Da da.

Dar la romi nu există morala asta foarte severă, că numai femeile cuminţi sunt bune de neveste şi alea care se machiază şi se îmbracă nu ştiu cum sunt c***e?
Nu la noi, mai mult la căldărari, ăia cu fuste creţe, sau la pletoși.

Cum reacţiona comunitatea, familiile din jur, la faptul că tu preferai hainele de femeie?
Toți mă considerau un copil nevinovat care se joacă și că o să ii treacă, atunci când creşte mai mare.

Cum a fost la şcoală?
În clasele primare, a fost ok.
Eram un fel de protejata profesorilor, că aveam numai note bune și participam la fel și fel de olimpiade de fizică şi chimie, și luasem premiul întâi peste tot, eram un fel de premianta școlii. Și copiii nu mă băgau în seamă, era o școală obișnuită de cartier, unde, dacă în pauză aveai un pachet de biscuiți picnic, erai şmeker. Dacă nu aveai, erai bun la învățătură și sperai să vină alocația mai repede, să semneze învățătoarea carnetul de cec.

Ce te-a motivat să înveţi atât de bine?
Mi a plăcut întodeauna școala și îmi place să studiez, să îmi pun întrebări fel și fel, de la câte galaxii există până la existenţa lumilor paralele sau a altor vietăți în spațiu. De la cum funcționează chimia organică până la cum își face efectul un antibiotic.
Îmi place să citesc, să mă uit la documentare, şi parcă îmi găseam liniștea în lumea aia a poveștilor nemuritoare cu balauri și feţi frumoși. Mă simţeam ca o prințesă de venea Făt-Frumos sau Prâslea să mă ia de acasă. mă retrăgeam în cărți și în școală, pentru ca îmi plăcea să fiu apreciată, simţeam că acasă îi doare-n c%r de mine și de diplomele mele. Orice diplome aduceam acasă, nu erau de ajuns. Unele chiar au intrat și pe foc, să se aprindă mai bine.

Părinţii tăi nu îţi susţineau nevoia de a te educa?
Ba da, mă trimiteau la școală și spuneau să învăț să scriu şi să citesc, dar nu la modul ăla că “vaiii, mergi la școală să înveţi”. Îi durea undeva dacă vrei să mergi sau nu

Care era viziunea lor de viitor pentru tine?
Nu aveau o viziune de viitor pentru mine, sau cel puțin nu am văzut vreodată să îmi spună ce să fac. Ştiu că, la un moment dat, mama spunea să mă fac preot.
Dar nu m-am făcut 😂😂

Observ. 😀 Erau credincioşi ai tăi sau de unde ideea preoţiei?
Nuu, nici vorbă. Se câștigă bine ca preot. Mai o colivă, mai un colac, mai o înmormântare. Bani în buzunar băgați de enoriași.

Ai avut vreo poveste de dragoste copilărească?
Da. Un vecin al meu mai mare cu doi ani.

Tu câţi aveai?
Unsprezece.
Eram practic vecini de case și mergeam împreună ba pe la lada de gunoi, ba pe la fier vechi, ba prin oraș de nebuni. Nimeni nu se gândea la vremea aia că nu e voie să se iubească doi băieți. Pentru toată lumea, eram doar doi prieteni, vecini de casă.  Într-o zi, când am mers după fiare vechi, am nimerit într+un fel de ghetou de-ăsta vechi și ne-am pus pe căutat pe acolo fier.
Nimic nu găsisem, decât câteva țevi. Am pus țevile în sac și ne-am pus jos pe o treaptă din interiorul acelui bloc părăsit, sa mâncăm niște parizer. Înt timp ce mâncam, mă uitam la el. Întodeauna mi-au plăcut ochii albaștri și el aşa îi avea. S-a oprit din mușcat și s-a uitat la mine: “Ce ai, uăi ? Ce te uiți?”
Auzi, mă, îi zic eu, hai să ne jucăm de-a mama și de-a tata. 😂 Doamne, când îmi amintesc. Noi, doi copii, ne dăduserăm pantalonii scurți spre genunchi și ne uitam unul la altul.  Nu, nu merge să ne jucăm, că avem amândoi la fel, a zis el. 😂 Râd când îmi amintesc că eram mici și proşti.
Atunci, hai să ne pupăm, poate așa merge, îi zic. Și ne-am pupat.
Prima dată, a fost un pup rece, așa rapid, după care, am zis să încercăm cum citeam prin oracolele pe care le completam, cu limba așa pe dinăuntru. 😂 Dar acel sărut a însemnat mult pentru noi, a devenit un fel de pecetluire a prieteniei noastre, deși știam că ceva nu e bine la băiat cu băiat.
În timp ce ne sărutam, a trecut o ţigancă vecină de a noastră. 😂 Scârba ne-a văzut, dar nu a zis nimic, a fugit într-un suflet la părinți sa le zică.

Foto: Raja Van Ik.

Mi-e şi frică de ce urmează.
După ce am mai stat şi am terminat parizerul, râdeam și ne plăcea ce se întâmpla.  Simţeam că suntem prieteni foarte buni, că nimic nu ne desparte, că de mâine încolo, alergăm numai împreună după fier și cupru.
Și ne pornim spre casă.
Ajungem acasă și vedem de la depărtare, în faţa ușii, mama mea şi mama lui la cafea și ţigară pe trotuar cu încă vreo trei-patru vecini pe lângă ei și ţiganca care ne-a văzut.
Când am ajuns mai aproape, auzim ţiganca cum rânjea de se p**a pe ea, mama se ridică, ia de sub ea o nuia din vișin verde și fuge spre mine, eu ma uit in spate, să văd după cine fuge. 😂 Şi mă prinde de braţul drept și dă-i, și dă-i, și dă-i.  “Măi, omosecsualule, ce ai făcut cu Daniel în ghetou.”
Ailaltă l-a luat pe Daniel de mână și l-a dus în casă. Şi numai ce se auzea “auleuu, nu mai da, aulei, mă doare, aulei”. Mă târâia mama spre casă de o mână şi mă bătea cu cealaltă. Eu: plânsete şi urlete, nu mai da, nu mai da, nu mai da.  😂 Ce circ.

Şi după ce v-au bătut aşa pe amândoi, v-au interzis să vă mai vedeţi sau să mergeţi împreună?
Da, clar, de mâine nu te mai vezi cu Daniel. Ete p*la. Noi plecam de acasă pe străzi diferite şi ne întâlneam la ghetou.

Nu era riscant acolo, dacă v-a văzut deja cineva?
Da’ ce, crezi că noi știam că ne-a văzut ţiganca?  Noi nici nu știam de unde știau. Dar eram mai precauți,  nu mai stăteam pe scări. Ne băgam la întuneric,

Şi când s-a terminat această poveste de dragoste? Şi cum?
Păi, cam trist. La 17 ani, când am plecat in Italia.

Deci, tu ai avut o relaţie clandestină cu Daniel toată adolescenţa, şi nimeni n-a ştiut?
Yep. Mai aflaseră după nuntă fetele cu care umblam.

Ce nuntă?
La 14 ani. Mi-a dat mama fată la 14 ani, să mă însor cu japca. Logic că eu nu am făcut nimic cu fata în noaptea nunții și a doua zi, când trebuia să arătăm întregii țigănii sângele pe cearșaf, p*la.  😂 Eu, în noaptea nunții, probam rochia miresei și mă vedeam mare femeie 😂😂
După ziua nunții, au început toate “dezastrele“.

Un moment. Când a venit vorba să te însori şi de ce?
Păi, așa se face la țigani, te însoară familia. Face aranjamente cu altă familie. Din interese familiale, financiare etc.,  tu nu ești luat în considerare, se face totul pregătit de ei. Tu numai te trezești într-o săptămână că ai costum de mire și că duminică ai nuntă.

Şi tu nu ai dreptul să spui dacă îţi place sau nu fata?
Nu. Bine, acum s-au mai emancipat, că au intrat autoritățile peste ei. Nu mai e cum era atunci.

Înţeleg. Soţia nu s-a mirat că îi probai rochia în noaptea nunţii?
Nu, că eu şi ea ne cunoșteam, ne mai văzuserăm când ieșeam cu fetele sa mâncăm semințe prin parc. Era dintr-un cartier de aproape. Și știa ca sunt mare femeie 😂
Nici ea, nici eu nu știam că ne luăm împreună. 😂 Mă gândeam că o să evite mama să mă mai însoare.

Şi când a văzut că se mărită cu tine, cum a reacţionat?
Râdea. 😂 Şi, in același timp, îi era frică de părinți, şi de ce va urma.

Şi cum a fost integrarea în noua familie?
Păi, nu. După noaptea nunții, eu nu am arătat dimineața cearșaful cu sânge, semn că era virgină, pentru că noi nu am făcut nimic. Deci, circul de pe lume, au început să se certe familia mea cu familia ei, s-a stabilit să se facă judecată ţigănească mai pe după-amiaza, să vedem ce e de făcut pe mai departe.

Dar de ce era obligatoriu să faci în noaptea nunţii? Poate era timidă şi voiai s-o menajezi.
Păi, dacă așa e tradiția. În noaptea nunții, se consumă actul. Ca să nu te trezești după o lună să spui că ai luat o fată care nu e cinstită.
S-a făcut judecată. Și au întrebat de ce eu nu îmi fac treaba. Și mama le-a spus că mergem la doctor, poate o avea ceva, sau la preot. Şi s-a luat decizia ca, într-o săptămână, să se găsească motivele, altfel familia mea plătea prețul fetei dublu in bănuți de aur.

Singura situaţie în care plăteşti când nu f*ţi.
😀 Și atunci, am început să mergem ba pe la preoți, ba pe la doctori, să găsim un act, ceva , care să dovedească că sunt anormală. Şi așa ne spălăm rușinea.

Şi ce aţi rezolvat?
După ce am stat internată o lună aproape la Socola, un spital de psihiatrie din Iași, un doctor străin care făcea universitatea la Iași i-a spus doctorului care se ocupa de cazul meu că eu nu am “tulburări de comportament”, după cum spunea el, și că e disforie de gen, de fapt. Mama l-a întrebat: “domn doctor, ne dați la mână ceva “iscălit”  cum că e bolnav?” “Da, da.” Gata, am răsuflat ușurați.

Mi se pare absolut oribil. Tu, o persoană de 14 ani, în plină adolescenţă, când alţii îşi aleg liceul şi se dezvoltă intelectual, să stai la nebuni, doar pentru că nu ai fost în stare să faci sex la ordin cu o persoană pe care nu o iubeai.
Well, să mă vezi pe mine închisă cu gratii la nebuni. Groaznic.

Povesteşte-mi experienţa.
Nu vreau să o retrăiesc, pe bune. Nu mă simt confortabil.

Înţeleg şi respect asta. Bun. Dar oricum, studiile o dată întrerupte pentru prostia asta au putut fi reluate?
Nu. Adică da, un an maxim. Dar și ăla întrerupt.

De ce?
Păi, dacă eram marginalizată acasă, nu mă mai băga nimeni în seamă, spuneau că sunt handicapat, cum să am grijă de mine singură, să merg la școală, să mă pregătesc? Au venit o dată după mine diriginta cu doi colegi Dar nimic.

Şi tu, din copilul premiant şi participant la olimpiade, ai ajuns să te laşi de şcoală.
Da, trist. Păi, de aia venise diriginta după mine. Știa că eu o să fiu un caz pierdut, dar important.

Şi după ce au demonstrat cu acte că erai “anormală”, a urmat divorţ?
Păi, da, clar, și-au luat fata acasă cum au adus-o, neatinsă.

Iar pe tine lumea a început să te marginalizeze.
Toți, inclusiv vecini, În afară de Daniel.

Bine, probabil că, public, nici el nu avea curaj să vorbiţi.
A, da. Dar, pentru mine, nebăgarea asta în seamă și faptul că m-au lăsat în pace m-a ajutat. Că am putut să îmi trăiesc adolescenţa trans. Mă îmbrăcam în femeie și lumea zicea că nu are ce să îmi facă, că sunt nebun.

OK, dar ce intenţionai să faci mai departe? Şcoală nu, căsătorie nu, o relaţie publică asumată cu bărbatul iubit nu. Ce voiai să faci cu viaţa ta?
Să fug. Să fug în altă țară cu el. Fapt împlinit.

A, aţi fugit împreună de acasă? Când, cum şi unde?
Păi, aflase el de pe la nu știu ce anturaje de-ale lui, din Germania, că astea ca mine, de vor să fie femei, în alte ţări sunt tratate bine, și le fac ăștia p**dă gratis, le taie p*la și le fac femei. Eu proasta, credeam că dacă merg dincolo devin prințesă și că vom trăi cu dragostea noastră și cu aer.  😂
Ei i-au povestit de transexuale. Atunci am aflat și eu ce sunt. 😂
Până atunci, eram gen homosexual cu disforie de gen.

Înţeleg. Şi aţi hotărât să fugiţi în Germania.
Nu, am zis să mergem într-o ţară romantică și am ales Italia. Veneția.
Am furat galbeni de la mama. Ăia de nuntă. 😂😂 I-am băgat la amanet, și seara ne-am întâlnit la ghetou.  La ora 00:00, aveam autobuz spre Italia, țara în care o să găsim câini cu colaci în coadă. 😂 Îți dai seama că eram cea mai fericită, dar și el,  Pe el, mă-sa îl însurase cu una, dar aia a pierdut copilul și el nu s-a mai atins de ea din noaptea nunții, stătea de umplutură cu ea. Ne trăiam visul dragostei, să fugi cu persoana iubită în lume.

Şi aveaţi acte să treceţi graniţa?
Nu. Ne-am băgat la valize. Și i-am dat bani la șofer. Bani frumoși, vreo trei mii de euro, pe atunci erau bani. Prin 2007,

Dar în 2007 cred că puteaţi deja călători în UE cu buletinul.
Dar eram minoră. Nu făcusem 18 ani încă. 17 ani și ceva aveam.

Dacă mai aşteptaţi câteva luni, puteaţi pleca legal şi din anii ăia să închiriaţi ceva, să vă aranjaţi o viaţă.
Tu crezi că la vârsta aia gândești?

Corect, nu. Şi aţi reuşit să ajungeţi în Italia printre valize?
Păi, numai la graniță ne băga la valize.

Restul călătorilor nu găsea nimic ciudat în asta?
Nu, că stăteam în faţă. Și gen, eram neamuri de-ale şoferului. Jos, unde au valizele, aveau și o specie de pat. Unde se odihnea un șofer, când celălalt conducea. Chiar sub scările de la mijloc.

Bun. Ați ajuns în Italia. Care a fost impactul vizual, când ați dat cu ochii de lumea asta nouă pentru voi?
Zici că l-am apucat pe Dumnezeu de picior , am zis că aici e de noi. 😍 Ne plăcea enorm.

Ce ați văzut prima oară?
Gara din Treviso, oraș lângă Veneția. Zici că eram în filmele pe care le vedeam la televizor.

Aveați pe cineva la care să mergeți, sau erați pe cont propriu?
Aveam un bătrân, o rudă îndepărtată a lui Daniel, care stătea intr-o casa abandonată pe lângă Veneția.

Și moșul știa de relația voastră?
Nu. Eram doar doi prieteni Când am plecat, am fost îmbrăcată în haine de băiat.

Dar probabil că s-a prins pe parcurs.
Da. Și ce crezi, nu a zis nimic. Ba chiar mi se adresa la feminin, o dată făcut coming out în faţa lui.

Trăia în străinătate, avea altă educație.
Era de peste zece ani acolo. Ne a primit la el, să stăm până ne punem pe picioare.

Ce ocupații v-ați găsit?
Ne-am băgat amândoi la cules de vie.

Clasic românesc. :)))
Păi, la negru, ce găseai te băgai. Am nimerit într-o fermă privată, tipul se ocupa cu vin în familie, nu era industrie mare, gen fabrică. A fost ok un an. După un an, s-a terminat agricultura şi a trebuit să ne reprofilăm.
El intrase în niște anturaje de români care se ocupau cu droguri, fete etc. Și nu prea mai venea acasă. Așa deodată, se schimbase.

Păi, găştile alea învârt mult mai mulţi bani, iar banii corup
Da și asta, dar și drogurile. Se apucase de coca. Și eu nu știam.

şi coca e un obicei scump, nu-l finanţezi din cules struguri. În momentul ăsta, mai trăiaţi cu moşul?
Da. Daniel intrase în economiile noastre, să-şi cumpere droguri. La struguri, luam câte 100-300 euro pe zi. Aveam planuri mari. Să ne luăm chirie. Să ne schimbăm jobul.

Ce ai făcut?
Păi, ce să fac, au început certurile și scandalurile, până l-am prins cu alta. Trans braziliancă. Eu începusem să iau hormoni în Italia. În timp ce lucram la cules de vie, m-am împrietenit cu patroana și mi-a făcut rost de ele.

Ce oameni buni şi deschişi la minte.
Da. 😍 Încă mai păstrez legătura cu ei. Oameni minunați

Ce hormoni ai luat şi cum s-au manifestat efectele?
Am luat hormoni pe bază de estrogen. Începuseră să îmi crească sânii, părul, unghiile, să devin mai feminină în voce. Mușchii mai mici, fără prea mult păr pe corp.

Mi se pare bizar că Daniel ţi-a fost loial atâţia ani, a fugiit cu tine în lume, apoi, brusc, s-a sucit cu 180 de grade.
Drogurile, sora mea. Chiar plângea uneori și spunea să îl iert. Păi, nu doar o dată l -m iertat. Până când l-am prins cu alta în casă. Aia avea două grame de coca, și ăsta era disperat după tras pe nas, asta l-a ademenit cu droguri, doar ca să i.o sugă. L-am prins în timp ce făceau oral.

Bun, OK, când i-ai prins în flagrant delict, cum ai reacţionat?
Sunt rece de obicei în situații de criză, deci am închis usa și am ieșit afară, nu îmi venea să cred. Mă aşteptam ca el să vină după mine, nimic.

Şi?
Și m-am dus la o prietenă pe care mi-o făcusem pe acolo, o româncă. I-am povestit tot. El a început să mă sune în disperare, dar nu i-am răspuns. A doua zi, am mers la el, și era varză în casă, sticle de bere goale pe jos, mizerie peste tot, șervețele. Moșul mi-a zis să plecăm în două-trei zile, că aseară a dat drumul la muzică.

Şi aţi plecat împreună, sau separat?
Separat. El la ea, eu la prietena mea.

Ai izbutit să iei măcar o parte din economii?
Da, ascunsesem la moșu’ niște bani, că partea lui nu mai exista, și începuse să îmi fure chestii, sa le vândă, să își ia droguri: adidași, trening. Tot ce prindea. Din economiile pe care le salvasem, mi-am luat cu chirie o cameră de la fata asta româncă pentru o lună și am mâncat.

Mă bucur că bătrânul a fost om cu tine până la capăt. Putea şi el să întrebe: care economii?
Nu, a fost un om bun, și acum vorbesc cu el.

Tot în casa aia părăsită stă?
Da. Nu te gândi că o casă părăsită în Italia e la fel ca una din România. Avea lumină, apă. Doar că nu stătea nimeni.

Bun. Care a fost următorul pas în viaţa ta după ce ai plecat în gazdă?
M-am mutat la românca asta, și tot vedeam că ea seara se aranja și ieșea. Dormitorul ei era lângă al meu și observam.
Eu mâncam din ce bani mai aveam din economii și se cam terminau. Într-o seară, după vreo lună de când stăteam la asta, deci practic f***sem banii, nu aveam ţigări și zic să ies afară, să iau niște ţigări cu ultimul mărunțiș rămas. Dar am zis să ies după ce iese ea afară, să văd şi eu ce face seara, că îmi tot puneam întrebări.
Și am ieșit după vreo jumătate de oră după ea. Mă duceam spre mașina de tigări. Acolo, noaptea nu sunt magazine non stop, doar automate de ţigări. Și când dau colțul la o stradă, o văd pe româncă. Stătea rezemată de geamul mașinii și vorbea cu șoferul.
Prima dată, am crezut că o fi vreun amic al ei, n-am băgat în seamă și m-am dus să iau ţigări. Când m-am întors, aceeași priveliște, dar altă mașină. Ceva e la mijloc, zic, și mă duc acasă.
A doua zi, la cafea o, întreb direct așa pe șleau:  auzi, fată, da’ aseară ai făcut ceva? 😂 Asta s-a spart singură, cică nu doar unu’.
Și îi zic: făi, fată, vreau și eu, uite, nu mai am bani, vine chiria.

Dar tu în punctul ăsta avuseseşi un singur partener sexual.
Da, soro, da’ mă păștea foame și puteam fi aruncată din chirie.
Și ea îmi zice: Păi, să ştii că sunt tranşii ăștia brazilieni, fac sute de euro pe stradă. Practic, la o cotitură după locul unde stătea ea seara, era o stradă paralelă cu vreo 20 de fete trans.
Erau doua străzi diferite. Una unde erau doar fete biologice și una numai de tranşi.

Cum te-ai pregătit în prima seară?
Prima dată când am ieşit la stradă, arătam ca dracu, hahaha, nu ştiam să mă aranjez, îmi dăduse ea o fustiţă de-aia de şcolăriţă şi aveam un maieu roz, părul prins în coadă, ruj roşu pe buse şi un verde strident la ochi, plus, bonus, cercei de argint rotunzi, mari. Fără tocuri, cu sandale de alea cu fluturaşi în stânga.

Cum te-au primit restul fetelor?
Mare scandal. Am ajuns la stradă cu românca şi stăteam şi eu lângă ea, dar vedeam că ea tot urcă şi coboară din maşini, urcă şi coboară, client după client, şi eu nimic. I-am zis: făi, fată, eu mă duc pe strada tranșilor, fie ce o fi. Mă duc pe strada paralelă și mă pun și eu lângă o benzinărie, un peco, stau cât stau, vine un client. O mașină mișto de aia cu fițe și un băiat tânăr la vreo 20 si ceva de ani. Deschide geamul și mă întreabă cât.Mă învățase asta acasă cât să cer și ce să le spun, deci îi spun 30 de euro oral și 50 anal, plus oral 100 acasă la mine. Îmi zice băiatul să urc și mergem sub un pod. Sub pod, am lăsat scaunele din față pe spate, își dă ăsta în jos pantalonii, eu nimic, cum am urcat, așa am rămas și mă uitam la el, hahaha.
La un moment dat, băiatul îmi zice “hai, dezbracă-te, ce, e prima dată?” la care eu. foarte repede: “da”. Băi, mare noroc cu băiatul asta tânăr, că m-a luat încet, mi-a dat peste cap bluza, mi-a dat jos fustiţa, mă pupa pe gât

Practic, a făcut dragoste cu tine.
A luat el iniţiativa, când a văzut că eu sunt stană de piatră.

Cum te-ai simţit?
A, super, că m-a luat încet tipul şi, în plus, era pasiv. În fine, trecem peste siropoase, m-a adus înapoi de unde m-a luat. Când mă îndreptam spre locul de unde m-a luat, văd o ditamai matahala de trans de vreo 190 m, cu ditamai bidoanele afro, în locul de unde plecasem. În gândul meu zic: Antonello, te-ai dat dracu. Nici bine nu opreşte tipul maşina, deschid portiera aia, sbang, ea trânteşte portiera să o închidă ca să nu ies din maşină şi ţipă la mine “dă-i drumul de aici, cine te-a adus să te pună în locul ei, aici e numai de tranşi. Tipa braziliancă credea că eu sunt femeie şi că m-a adus românca să le iau locurile la trans.
Coboară tipul din maşină: “ce ai cu fata, nu ţi-e ruşine că sunteţi o mână de tranşi şi vă mâncaţi între voi pentru un client-doi în plus şi vă bateţi pe locuri în loc să fiţi unite.” Matahala se uita şi tăcea. La un moment dat îi zice la tip, “păi da, mă băiatule, că dacă era trans, uite o puneam să stea în capătul străzii, unde se pun astea noi şi nu avea nimeni nimic cu ea, dar aşa, noi femei nu vrem pe strada noastră, că le e ruşine la clienţi să ne mai ia, că aşa vine o dată la trans, o dată la femei”. Tipul urcă în maşină fără să zică nimic. “Auzi, asta, crede că eşti femeie.” Eu încep să râd şi îi spun: “du-mă pe strada fetelor, bine că am aflat unde pot să mă pun” şi m-am dus să stau lângă româncă, să îi povestesc ce am păţit cu brazilianca.

De ce nu i-ai zis că eşti trans?
Nu am vrut. Am aplicat strategie. Bine că aflasem unde pot să mă duc şi unde sunt locurile de trans nou+venite. Şi,  uite aşa, am dobândit locul meu de muncă.
Logic că, după aceea, ne-am împrietenit cu fetele trans şi eu, şi românca. La început e belea peste tot, un pic de scandal, după, o lasă toate moale. Păi, am ieşit la Lizeanu şi au sărit fetele pe mine, hahahaaa. Şi le-am spus, ho fă, că cine vrea p**da vine la voi, cine vrea p*la vine la mine.

Fetele trans din Veneţia erau toate brazilience sau amestec de naţionalităţi?
Amestecate. De la peruane până la argentinience, bulgăroaice şi altele.

Ai avut vreo prietenie mai apropiată cu vreuna dintre ele?
Cu toate. Ne adunam duminică de dumincă vara la volei pe marginile râului sau la mare la plajă, să jucăm şi să mâncăm, deci era o mare familie. Până şi în ziua de azi, dacă te uiţi pe Facebook la mine, găseşti poze cu mine şi cu ele la petreceri, barbeque şi circuri.

Până la urmă, ţie ţi-a plăcut acolo, cu românca şi cu ele. Prima oară când erai parte dintr-o comunitate, nu “ciudata”. 
Daaa. Stai că vreau să îţi dau un link să ne vezi la barbeque, pe Youtube. Ele îmi spuneau la rumana, gen românca.

Chiar că păreţi o gaşcă de fete oarecare ieşite la friptane. Cum de nu existau proxeneţi care să încerce să vă intimideze şi să vă ia taxă de protecţie?
Niciodată. Le era frică de trans. Ziceau că suntem bărbaţi şi oricum, eram toate unite, dădeai în una, veneam o sută. Bine, suntem în continuare. De aia am înfiinţat anul trecut SexWorkCall, organizaţie de c**ve.

Stai, s-o luăm pas cu pas, soro. Tu, la Veneţia. cu noua familie care ţi-a dat acceptarea pe care n-o primeai acasă, ai început să te redresezi şi financiar.
Da,  mi+am băgat silicoane. Făceam câte 100 – 200 de euro pe seară. La un moment dat, am luat legătura şi cu ai mei acasă, după doi ani. I-am ajutat, am cumpărat casa etc., etc.

Tu chiar eşti un suflet bun de om. După cum te-au tratat, tot tu îi ajuţi. Eu nu ştiu dacă-i puteam ierta.
Nu ştiu, soro, inima mea nu mă lasă să îi văd tot între şobolani.

Practic ţi-au întrerupt studiile, te-au băgat la Socola degeaba, te-au însurat cu sila. Şi tu tot ai putut să-i ierţi.
Da, şi azi îi ajut, hahaha.

Cum au reacţionat când i-ai sunat prima oară? Pe cine ai sunat?
Deci, mă băteau la cap c**vele: “Fă, Antonello, te vedem că eşti tristă, sună dracu pe mă-ta, când te îmbeţi, plângi de dorul familiei, sună-i, pune-le câteva sute de euro, să vezi cum te pupă în c*r după”. Zis şi făcut. Am sunat-o pe sora mea. Asta era gravidă prin spital, a început să plângă la telefon că nu are bani nici de pampers că s-a certat cu mama, că a dat-o afară din casă, că nu ştiu ce a greşit bărbătuşu’mamei sau i-a zis  nu ştiu cum. Prostii, practic. Şi i am trimis o mie de uero să aibă de spital.
Şi după trei zile mă sună mama. “Bine, măi, da’ i-ai trimis lu’ aia o mie, nouă nimic, murim în casă de foame.” Şi du-te, Antonello, şi bagă încă o mie pentru mama la Western Union. Soră-mea mă sunase cu mulţumesc frumos şi mi-a fost dragă, că avea băiat şi i-am pus două mii de euro doar să îi pună numele după mine. Şi astăzi, neporul meu se numeşte Antonio.

Stai, că eu am rămas un pic blocată. După ani de tăcere, maică-ta nu te sună cu “ce mai faci, copilul meu, mi-a fost dor de tine” ci cu “trimite bani”! 
P*la, ce să faci, ahahaha.
Şi aşa, am reintrat în relaţii cu familia şi, după un an de când le tot trimiteam bani, a crăpat tata, doamne ajută. Am zis că, dacă tot a crăpat ăsta, acum puteam să vin acasă.

Dar de ce îţi doreai să vii acasă, când în Veneţia aveai şi gaşcă, şi bani, şi tot ce îţi doreai tu? Plus lume civilizată care nu te trata aiurea pentru că eşti trans?
De proastă. Îmi era dor de bunica, de nepoţei, de fraţi, de surori. În toată povestea asta, surorile mele mi-au fost mereu alături. Mă tratau ca pe o soră. Fraţii mă băteau.

Şi când ai hotărât să te întorci în ţară?
Prin 2012, la moartea bunicii.

Între timp, ţi-ai continuat tranziţia?
Da, luam tratament hormonal în Italia sub supravegherea unui endocrinolog. Acolo, veneau cu duba seara la noi pe stradă diferite ONG-uri şi ne întrebau dacă avem prezervative, şerveţele, ce ne trebuie, ce ne doare, şi eu cu ei am mers pe tranziţie.

A venit anul 2012. Te-ai întors la Iaşi. Cum i-ai găsit pe ai tăi?
Schimbaţi. Vorbeau cu mine cu respect, nu mai eram fata nebună din colţul casei, mă tratau  regeşte, chiar când am intrat în casă încercau să mă salute la feminin şi evitau să folosească masculin. Banii, soro, te schimbă mult. Până să vin acasă, săptămânal dădeam grosu’ la Western Union.

Bun. Ai rămas atunci acasă de tot? În ţară?
A, nu. M-am întors în Italia , dar făceam vizite regulate măcar o dată pe an acasă.

Dar nu te-ai gândit să pui deoparte o parte din banii ăştia, să faci un business sau ceva de genul din ei? Să-ţi cumperi ŢIE o casă, nu lor?
Eram tânără, soro, nu mă gândeam că vin vremuri grele, haha. Discoteci, haine scumpe, tocuri, extensii lunare scumpe. Sincer, acum îmi pare rău, dar nu e timpul pierdut, soro. Am 30 ani, mă duc în Italia, stau doi ani şi aia e casa. 😀

OK, acum stai în România. Când şi de ce ai hotărât să te întorci?
În 2018. Până atunci, făceam vizite regulate, o dată pe an.

Ce s-a schimbat în 2018?
În 2018, am cunoscut piaţa activiştilor din România şi am văzut că nu doar mie îmi place să fac bine pentru alţii, am întâlnit oameni faini, care rezonau în idei cu mine şi luptau pentru drepturi care nici măcar nu erau ale lor. Adică,  erau oameni cu neveste şi copii acasă, dar voiau dreoturi pentru comunitatea gay. Şi atunci, am decis să mă alătur luptei, chiar cu riscul de a-mi pierde luxul din Italia.

Şi te-ai mutat în Bucureşti.
M-am mutat la o altă prietenă trans, care locuia în Bucureşti şi îmi povestea cât de nasol e să fii trans în România.

Cum ţi s-a părut Bucureştiul?
Ghenă, hahaha. Ca oraş, e mişto, dar sunt oameni răi care îl strica.

Din ce urma să trăieşti în Bucureşti?
Tot escortă, dar pe publi24.

Cum e clientela de aici, comparativ cu italienii? 
Nu prea mare, toţi pasivi, soro, exact ca în Italia, rar activi, foarte rari.

Eternul paradox. Să vrei pe cineva care să arate a femeie să te f în c*r. 
Ce mă interesează, soro. Eu banii să mi-i iau. Mai cu greaţă, mai cu pastile, reuşesc să îi f. Hahaha.

Adică, tu nici nu poţi face tranziţia completă, că îţi pierzi toată clientela. 
Păi, când o să tranziţionez total, nu mai practic curvăsăreala. Stai să îţi arăt ce îmi scriu unii. Te p*** de râs.

Pot folosi şi în interviu?
Da.

Aşa ieftin?
Dracu’, cine îl acceptă. În fiecare zi, îmi trimite acelaşi mesaj în forme diferite.

Deci, practic, tu acum lucrezi în continuare ca escortă, în paralel cu activismul. 
Da.

Ăsta, ultimul, zici că e din mesageria mea privată de pe Facebook 😀
Ahahahah.

Ca activistă, cu cine colaborezi?
Eu fiind şi romă, şi trans, şi sexworkeriţă, cu toată lumea, ahahaha. Cu Mozaiq. Cu E-romnja. Cu Filia. Cu feministele.

Şi te duci la conferinţe, ţii speech-uri, faci evenimente?
Da, fac de toate. Şi internaţional mă duc. Mai fac un ban când nu am conferinţă, mai aduc câte un client la hotel, unde plătesc ăştia de mă invită. 😀

:)))))) Uite, pe asta n-am văzut-o venind. Ştii ce îmi place? Că, deşi te învârţi printre ONG-işti, nu te-ai molipsit de atitudinea lor corectă politic şi de scorţoşenie corporatistă.  Şi ai rămas foarte tu.
Da. Mulţi mi-au zis. M-am certat şi cu unele de astea, mari cinstite, de mă făceau pe mine c**vă şi ele spălau p*le în ele.

Măcar tu dai p*la, nu o iei. 😀
Ahahha, o mai iau şi eu când e bună.

Când ai hotărât să candidezi pentru Consiliul Local şi de ce?
Ete, mi-a venit nebunia, că m-am săturat de toate mizeriile din sector, de la ciuciu apă caldă iarna până la gunoiul de după blocuri, şi până la maşinile de pe trotuar, de nu ai loc cu bicicleta de ele, şi vreau să dau vizibilitate fetelor trans sexworkere, să se vadă că şi noi avem dreptul să intrăm în politică, nu numai scârbele astea bogătaşe pline de bani, de bărbaţi burtoşi plini de slană şi privilegiaţi corupţi. Să le arăt că nu contează moravurile uşoare, cum zic ei, să vadă că sunt c***ă cu creier.

Ce aştepţi realist de la aceste alegeri?
Să creez precedent.

Cum suporţi valul de hate din ultimele zile?
A, nu sunt eu, soro, de aia să pun botu la hate. Ei vorbesc, ursu’ trece, ştii vorba aia.

Bravo! Ăsta e mindsetul. Ştii că după ce trece primul val de ură, oamenii încep să te placă şi să te ia aşa cum eşti.
Da, ştiu, e full Messenger de suport de la toate vârstele, de la adolescente şi până la bătrâni.

Ce alte planuri ai, în afară de candidatura politică?
O să scot în august cartea TRANSEXUALĂ SAU NU, şi după, vreau o vacanţă.  Mă duc la ai mei în Italia.

Ai tăi?
Transexualele mele, bre.

Familia de suflet, cum ar veni. 😀  Vin şi eu. 
Te ador, fă, te iau cu mare drag, să mor de nu te adoră toate, te urmăresc de când cu reclama la videochat, şi tu ţi-ai luat mare hate atunci, şi după, am văzut că eşti faină.  Zic: “asta e de a mea din gaşcă,  s-a rătăcit prin Bucureşti.”

***

Dacă v-a plăcut acest text, puteți fi susținători de nădejde.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

4 Responses

  1. Andreea says:

    Super interviu 😀 As vota-o pe Antonella, daca as fi in S2.

  1. July 27, 2020

    […] aceea e important să se vorbească despre probleme LGBT. Să ajungă până la părinţi care ar fi în stare să-şi scoată copilul de la şcoală la 14 an…. Ca și cum ar exista vreodată un singur drum drept în sexualitatea […]

  2. July 27, 2020

    […] Restul interviului îl puteți citi aici. […]

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger