Avocado

-Băi, Loreno, tu tot scrii despre avocado, dar eu nu te înțeleg.

-De ce? Cred că scriu destul de clar românește.

-Nu, mă. Avocado e nașpa.

-Poate nu l-ai mâncat tu cum trebuie?

-L-am încercat și în sandvișuri, și în salate, și pe omletă și… plm, în ce nu l-am pus. Are gust de săpun.

-Ia stai. Tu când te-ai dus la magazin, cum l-ai ales?

-…cu mâna, plm, nu știu.

-Vreau să zic, l-ai ales să fie verde, frumos și tare?

-LOOOGIC.

-Și după ce l-ai luat acasă, l-ai pus pe sandviș în aceeași zi?

-Legumele se mănâncă proaspete.

-Păi vezi? Nu știi nimic, și nici nu întrebi, doar îți dai cu părerea. Avocado e un fruct șmecher. Ăla verde, frumos și tare e necopt și fără aromă. Cam ca bărbații. Uită-te mai în fundul lăzii, la ăia trecuți, mai ofiliți, mai moi, mai bătuți de soartă. Acolo se ascunde miracolul. Sau dacă alte nehalite au cules tot ce era copt și bun din ladă și au rămas doar ăștia verzi, pune-i pe pervazul ferestrei, la soare, să se coacă două-trei zile, dar pe interiorul geamului, că altfel ți-l fură păsările. O să-mi mulțumești mai târziu.

***

Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.