Bravo, domnule Iohannis!

Acum două zile, Klaus Iohannis s-a fotografiat și s-a postat pe social media într-o acțiune de colectare a deșeurilor din natură.

Mi se pare un gest de normalitate, de civilizație, de bun gust, de educație și, nu în ultimul rând, un lucru hip și cool. E primul președinte român care alege să se prezinte public în astfel de ipostaze, iar acest lucru mi se pare incredibil și mă umple de optimism.

Pentru că România are o mare problemă cu gestionarea propriilor deșeuri.

De aceea sunt posibile mafii ale gunoaielor, cum e cea cu care se luptă Clotilde Armand în sectorul 1. Un dealer de droguri nu are nici o putere cu cineva care a fumat iarbă doar recreațional, ca mine, în schimb, poate fi Satana și Dumnezeu pentru cineva care nu poate să dea o bășină fără să bage un ac în venă înainte. Companiile care gestionează gunoaiele ajung să aibă o asemenea putere de șantaj și manipulare pentru că noi, ca națiune, suntem drogalăii gunoaielor. Suntem atât de neglijenți, atât de messy, atât de iresponsabili cu ce lăsăm în urma noastră încât, sincer, dacă aș fi femeie de serviciu, aș cere echivalentul salariului unui ministru.

Obiectiv. Femeile de serviciu din România sunt martorul colectiv tăcut al unui jeg de nedescris, a cărui sursă primară e lipsa crasă a unei educații legate de gestionarea deșeurilor. Dacă s-ar coaliza toate și ar face o grevă pe țară, cerând ca salariul minim pentru curățenie să fie de o mie de euro, l-ar primi în 48 de ore. Greva femeilor de serviciu ar afecta țara asta mai mult decât toate grevele profesorilor și medicilor, la un loc. Atât suntem de jegoși și de needucați în a strânge după noi înșine.

Nu eu.

Atâta timp cât mama nu e angajata firmelor la care am lucrat sau cu care am colaborat de-a lungul timpului, și nu vine după mine să strângă,  nu mi-am lăsat niciodată ambalajele, cutiile de suc, paharele de cafea sau caserolele de unică folosință să facă alții curat după mine. Așa cum fac nenumărați gigei și gigele care nu primesc acasă educație elementară legată de a nu fi cotarle scârboase și răpănoase în public.

Sectorul 3, unde locuiesc eu, nu are o problemă cu curățenia publică, și numai Negoiță știe cu ce sume cumpără asta. Oficial. Neoficial, se întâmplă de nenumărate ori să ieși seara la alergat, să dai osânza de carantină jos de pe curu-ți, și când să te așezi pe o bancă să îți tragi sufletul, să dai de un un ambalaj de shaorma înconjurat de zoaiele aferente.

Nu vreți să știți câți morți de mamă și câte băgări de p îți vin în minte, la adresa concetățenilor tăi cocalari. Mai ales că e coșul de gunoi, cu haștag #menținemcurățeniaîmpreună, la trei pași.

Faptul că un președinte alege să popularizeze responsabilitatea față de curățenia publică și gestionarea deșeurilor personale mi se pare un lucru minunat și fabulos, și un răspuns la o problemă de educație generală.

De aceea, aleg să dau un shout out: Klaus Iohannis, forța fie cu tine.

Și, evident, hopa și PSD în comentarii:

Îi știți pe băgătorii ăia în seamă care se apucă să mănânce kkt sub anunțurile de adopție de animale: “Ştiţi că sunt atâţia copii kare moare de foameh”, în timp ce ei nu fac nimic, nici pentru copii, nici pentru animale?

Îi ştiţi pe lăbeţii ăia detestabili care se bagă în seamă cu “Dar când faci şi tu un copil?” în timp ce ei nu plătesc pensie alimentară şi nu le asigură cele necesare propriilor lor copii existenţi deja?

Cam aşa şi nuiştii ăştia.