-Alo, domnişoara Lorena Lupu?
-În persoană.
Voce plăcută, de tip relaxat, obişnuit să flirteze.
-De la BCR vă sunăm. Vrem, în primul rând, să vă mulţumim că sunteţi clienta noastră…
-O, nu. Eu vă mulţumesc că sunteţi banca mea.
Ce le-a fătat mintea
– Alo, domnişoara joschiloții?
– Fost-am lele cât am fost.
Voce decolorată, de tipă constipată.
– De la BCR vă sunăm. Vrem, în primul rând, să vă mulţumim că sunteţi clienta noastră… “Gândim la fel”
– Noi două?…Doamne feri!
nu, nu mi-a zis că gândim la fel. dar fiind bcr, cred că se subînţelegea.
Cum? Acelasi tip care m-a sunat pe mine te-a sunat si pe tine? Perversul! 😀
E tare. Îmi place :). Cred că tipul de la bancă a avut o sincopă.
presupun ca tipul a chicotit discret, dar senzual si, ca sa-ti demonstreze ca si bancherii sunt oameni, ba mai mult, chiar barbati, ti-a propus cu o voce ragusit-conspirativa sa inchei cea mai superkalifragelistika asigurare de viata din istoria firmei.
tare reclama , mai ales partea cu “in totdeauna”.
Ce prosti , frate !