Doină de beţie

Stâlpule de telegraf
Ce mă ţii când eu sunt praf
Şi nu mă iei la perdaf
Că-mi stric viaţa cu-ăst năraf
Te iubesc că mă înduri
Nu mă iei la-njurături
Ca pizdeştile făpturi
Balauri cu şapte guri.

Stâlpuţule, spune-mi dară
Cum să merg acasă iară
Jurat-am s-ajung pe seară
Nu în dalba zilişoară.
Am muiere ca un drac
Cu gură de pitpalac
Cu suflet de-amoniac
Şi cu dinţi de vârcolac.

Mi-e şi frică că m-o lua
Calabalâc mi-o făcea
Şi pe străzi m-o arunca
C-ar lăsa-o inima.
Dar mai frică mi-e şi jale
Pe unde s-o iau agale?
Că prea mult m-am îmbătat
Şi adresa am uitat.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

9 Responses

  1. xxlweblog says:

    Cred ca ai gresit titlul, ar fi trebuit sa fie Doină de soţie.

  2. ILUZIA says:

    De-oi gasi-o iar in poarta
    O sa o intreb pe data
    Cu ochi tulburi de strigoi:
    “De ce stai pe maturoi
    Si la mine te holbezi?”
    Faci curat sau decolezi?

  3. pederanger says:

    Și mă jur pe stâlpu meu,
    Nu mai beu, și nu mai beu…

  4. vbmvbn says:

    Zi-le, Loredana!

  5. pederanger says:

    Am uitat să zic: miștoacă balada! Congratulațiuni!
    Ia tojâi baladistu!

  6. ralucahippie says:

    O rubedienie; omu’ simpatic si jovial, da’ cam bun consumator…
    Se abtiguieste el zdravan intr-o seara si fix ca in poezioara, uita adresa. Si o suna pe nevasta-sa, ca hac… d’raga… hac… ia-ma si pe mine de la… hac… ca’ciuma.
    Nevasta-sa: “Bun, hai ca te iau; unde esti?”
    El: Pai… hac… nu’stiu.
    Aia oftand adanc: “Uita-te in jur; ce vezi”?
    “Hac… vad… hac… vad lumini”

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger