Se vorbește foarte mult despre **zdificarea masculină la nivel de stil, îmbrăcăminte, atitudine. Deși, sincer, e treaba fiecăruia în parte cum se tunde, cum se îmbracă și cât de lungi sunt tocurile pe care le poartă, iar legat de trotinetă, cât timp știe s-o manevreze și nu dă peste mine pe trotuar, să fie sănătos.
Dar nu se vorbește despre celălalt gen de **zdificare, cel specific gigeilor care se dau alfa. Mari bărbați, cununile creației, cadoul lui Dumnezeu pentru femei. Ăștia vin pe postările mele, ale tale, ale oricărei individe care arată cât de cât notabil – pe urâte le ignoră – și încep să comenteze aspectul fizic și vestimentația, de zici că sunt comitetul de babe care mi-au făcut mie copilăria un calvar.
Iar când le spun că singurele ședințe foto și video în care se califică să-mi dea instrucțiuni sunt cele plătite din banii lor, că dacă tot o ardem pe roluri biologice, asta face bărbatul care vrea să obțină ceva, PLĂTEȘTE, răspund tot ca niște babe: Dragă, noi știm mai bine, și ai trebui să fii recunoscătoare pentru sfatul nostru prețios și înțelept.
Sorry, pe peretele meu, eu știu mai bine, iar cât timp contentul e din banii mei, banii mei știu mai bine. Când o să fie pe pe banii tăi, liber la mofturi.
Mboon. Apoi se trezește auristul ăsta s-o comenteze pe „duduia de la magazin”, de juri că e o nănașă din Funduleni ofticată fleașcă pe tineretul din ziua de azi.
Târziu, un individ absolut neatrăgător, pe care dacă ar fi să-l analizez pe bază de aspect cum face el – dar eu chiar nu simt să fac asta, că am ăia șapte ani de acasă, care spun să nu te legi de fizicul străinilor – se dă analist de modă contemporană, dar pe exact tonul unei babe acrite de menopauză, pensie mică și nepoții care nu au chef s-o sune că se bagă mereu neîntrebată în treburile lor.
Bă, da, dragi Târzii, unora ne place machiajul. Și ne plac și genele false. Mie nu, dar multor prietene le plac unghiile lungi. Unde e problema? Nu e ca și cum zgrepțănam la ușa ta, să ne milogim după aprobare și să te cerem de bărbat. Ne machiem din banii noștri, nu din ai tăi și ne facem munca fără să te afectăm cu ceva.
Nevoia asta a unor gigei să se bage în seamă cu femei pe care nu le cunosc și care nu le datorează nimic este atât de grețoasă, atât de anticlimactică, și atât de vomitivă, încât îți vine să le înjuri pe mămicuțele lor care aveau treabă și au omis educația atât de necesară, care spune că nu e treaba ta ce fac străinii.
Nu înțelegi moda de azi? E ok, nici babele copilăriei mele nu înțelegeau blugii rupți și lanțurile cu cranii pe care le purtam noi. Dar măcar ele cârâiau între ele pe bancă. Nu cotcodăceau băbește în senatul României, și nu erau înconjurate de mii de țărănoi lobotomizați care să deducă că e perfect ok să hărțuiești femei care nu-ți datorează nimic cu mugetele tale incoerente și cu ignoranța ta supremă.
Și da, mă identific cu fata care vindea la magazin, pentru că în adolescența mea am fost ea. Și nu știu câte babe detestabile de ambele sexe m-au tot frecat la icre cu etichete ridicole legate de înfățișarea mea. E extrem de stresant și de neplăcut pentru un om care vrea doar să-și termine tura la muncă și are destulă bătaie de cap să nu mai aibă de suportat și genul ăsta de cotcodăcit iritant.
Că nu i-a zâmbit?
Cred și eu că nu i-a zâmbit.
Care dintre voi i-ați zâmbi unui boșorog care se holbează la voi ca vita la poarta nouă?
Între timp, măcar pentru aceia dintre voi care nu dați în gropi de retardați, am un singur secret: Cum se îmbracă străinii NU e treaba voastră. Că se îmbracă din banii lor, nu din ai voștri.
Permiteți-mi să mă repet, că unii citiți pe diagonală, și poate vă scapă: Cum se îmbracă străinii NU e treaba voastră. Că se îmbracă din banii lor, nu din ai voștri.
Și încă o dată, pentru cazurile cele mai grave:
Cum se îmbracă străinii NU e treaba voastră. Că se îmbracă din banii lor, nu din ai voștri.
Nici o femeie nu-ți datorează să fie femeia generică f**tabilă din mintea ta. Dacă nu dorește ea specific să fie. În rest, fiecare are dreptul la propria imagine, iar dacă vrei să fii criticul fashionului cuiva, educă-te și comentează DUPĂ CE ai repere contemporane de modă și machiaj.
Ideile tale din 1960 nu se mai aplică azi, și cum oricum pe fata din supermarket n-o interesează să vrei tu s-o f… că dacă o interesa, era pe Publi24, nu la muncă în supermarket – n-o interesează nici idealul tău de frumusețe.
Stai în banca ta și plictisește cu instrucțiuni pe nevastă-ta. Ea e femeia căreia îi dai salariul, nu noi. Ea are de ce să mimeze că-i pasă de ideile tale puține și fixe.
***
Dacă ți-a plăcut articolul, susține site-ul în singurul mod care contează. Aici.
***
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
E o fată cam la fel la un Lidl de lângă mine. Și nici măcar nu e la case. O admir maxim, e machiată cum vrea cucu ei, îmbrăcată în ce vrea ea, manevrează cutii și se învârte prin magazin fără greață. Și dacă o întrebi ceva, răspunde politicos, nu e obligată să zâmbească.
Aplaud acest comentariu.
pe aceeași notă, nu mai suntem în comunism și avem dreptul să criticăm, mai ales că nu i-a spus ei, a zis o părere pe wallul său. Prefer oameni sincer ca el decât aiuriți care nu vor să deranjeze. Cine nu suportă să fie criticat, are probleme. Sunt și femei care critică, dar în general, femeile nu au curaj, ele o fac doar pe la spate, nu vor să fie etichetate.
De unde știi că nu i-a spus ei, ai fost de față?
Iar dreptul la critică vine odată cu cunoașterea domeniului. Ce știți tu și Târziu despre modă? Nimic. OK. Atunci, asumați-vă ignoranța și dați-vă cu părerea despre ce cunoașteți.
Pare mai degrabă o critică a trendului decât un atac la persoană. Pe criterii de, să zicem, estetică obiectivă. Există măcaar așa ceva, putem vorbi de obiectivitate în artă? Sau totul e subiectiv și strict personal? În ultimul caz, cineva ar putea susține că manelele au o valoare artistică superioară oricăror alte genuri de muzică. În fond, au și cel mai numeros public (presupun). Și atunci, cine e X de la conservator să decidă ce-i muzică și ce-i zgomot? Sau ce-i artă literară și ce-i maculatură? Sau ce-i umor fin și ce-i miștocăreală ieftină? Că tocmai ce-am stabilit că nu există criterii obiective și totul e de gustibus. Dar dacă există niște criterii după care poți decela arta autentică de kitch, dincolo de gusturile personale, atunci poți critica o anumită tendință, folosindu-te de pretextul lui Gigel sau Lenuța, care o ilustrează din plin. Cum pare să fie cazul de față.
Cât timp nu e critic autorizat de modă, estetica lui NU ARE NICI MĂCAR UN STROP DE OBIECTIVITATE și se încadrează la „arfe de boșorog care are impresia că femei necunoscute au datoria să-i placă lui.”
Newsflash și pentru el, și pentru tine: singurele două femei care vă datorează ceva sunt a) mama b) soția. Atât.
Da’ ce, trebuie să ai patalama ca să poți nimeri obiectivul? 🙂 Fără diplomă de specialitate, nicio șansă să poți spune adevărul? Cheia e din ce postură comentezi. Case in point: dacă nu ești critic literar cu ștaif și nici regizor cu vechime, cine-ți dă căderea să comentezi filme pe blog? Sau mie, poftim, ca să nu mă întrebi iarăși de ce am impresia că-mi datorezi ceva. Discutăm idei, nu persoane. Sau să discuți muzică, dacă nu ești compozitor.
Atât timp cât nu-ți arogi postura de lector universal și nu ai pretenția ca ceea ce scrii tu să fie privit ca pagină de manual, poți judeca și comenta orice din jurul tău. O faci din postura de om care gândește cu capul lui. Bine, rău, cum o fi. Cine îți dă dreptul să faci asta? Faptul că ai o cutie între urechi. Exact același lucru îți permite și ție să ștergi acum pe jos cu Târziu. Nu pentru că tu ești femeie și el e bărbat neaoș tradițional heterosexual și alb care s-a legat ca boul de o altă femeie, ci pentru că și tu gândești. Iar dacă cineva nu îndrăznește să se exprime pe motiv că vezi-doamne nu are o recunoaștere oficială în acea direcție, atunci acel cineva își pierde dreptul de a mai fi ascultat și tratat altfel decât ca un biet necuvântător, pentru că asta ne separă de ele.
Așa că da, poți să-l critici pe Târziu pentru că, în opinia ta, n-a nimerit-o. Dar nu pentru că a cutezat să se exprime nefiind femeie, lol.
PS: Poate se identifică cu o femeie și deci n-ai de unde să știi prin ce drame trece.
PS2: De ce mi-ar datora mama ceva? În mod normal, cred că ar trebui să fie invers.
PS3: Asta ar putea fi o tentativă amuzantă de flirt din partea cuiva, în măsura în care ar exista chimia necesară și ați gusta amândoi gluma. Îi spui într-o discuție cazuală că singura femeie care i-ar putea datora ceva vreodată va fi soția lui, iar el începe să se facă că are niște pretenții de la tine. 🙂
Nu e „adevvărul”, ci opinia personală a unui gigel plin de prejudecăți și de idei fixe.
Adevărul e că nu te tufe grija cum se îmbracă alții, când fac din banii lor, nu din ai tăi, și alții nu au nici o obligație să-ți placă ție.
Case in point: eu am cunoștințe dovedibile legate de cinematografie, iar când comentez, o fac cu knw how, nu prin prisma prejudecăților de țăran medieval. Iar filmele chiar sunt un produs destinat maselor, pe când femeile sunt oameni CU DREPTURI LA IDENTITATE ȘI ALEGERI PERSONALE.
Unii faceți niște analogii și niște confuzii atât de idioate, încât îl faceți pe om să regrete că a dat răspuns unui prost și s-a pomenit cu tot prostul în discuție.
Restul delirului nu-l citesc, că am și eu o viață socială. Mesajul e simplu și clar: educați-vă legat de fashion și beauty dacă vreți dreptul să mugiți ceva care să merite băgat în seamă, iar dacă nu v-a întrebat nimeno nimic pe temă, e semn că nu aveți nimic relevant de spus.
Și opinia respectivă nu poate fi adevărată în lipsa „cunoștințelor dovedite legate de cinematografie”, gen? Vezi că te ambalezi prea tare și iei totul personal. Dacă n-ai fi avut respectivele cunoștințe, n-ai fi putut scrie despre filme? Poți vorbi despre ce vrei tu, indiferent că ai sau nu cunoștințe. La fel ca Târziu.
Pe scurt: da, ai perfectă dreptate că ești liberă să te îmbraci cum vrei. Și dacă vrei, ești liberă să ieși pe stradă într-un costum grotesc. E fix problema ta cum și de ce o faci. Dar la fel de liber sunt și eu să spun că ai ieșit pe stradă îmbrăcată grotesc (câtă vreme nu-ți cer sau impun nimic, ci doar constat). Am dreptul să am o opinie despre diverse feluri de a te îmbrăca? Am. Și am dreptul să mi-o exprim public? Am. Nu-mi datorezi nimic și nu-ți cer nimic, dar pot să constat. Asta a făcut Târziu și te-ai burzuluit tu, pentru că ai înțeles că i-ar pretinde ei sau ție să vă îmbrăcați cumva, probabil pe baza experienței cu unii care chiar v-au pretins. 😉
Diferența e că tu nu te califici să evaluezi dacă e grotesc sau nu, pe criteriile tale de cuca măcăii.
Câtă vreme nu spun că sunt Oana Budeanu, adică nu-mi arog ceva titlu de mare expert, care-i problema? Fiecare e liber să aibă o perspectivă cu privire la orice. Și să și-o exprime, dacă dorește. E perspectiva mea că X s-a înbrăcat grotește, cu care ești liberă să fii de acord sau nu. A zis Târziu că el e marele deținător al adevărului absolut și ascultați aici cuvântul la mine? A sunat-o pe fata aia și i-a pretins să nu se mai îmbrace și comporte așa pe viitor? Nu. Și-a prezentat punctul lui de vedere. Și atunci? Se numește libertate de conștiință și de exprimare. Iar încerarea de a-l cenzura dă ușor înspre dictatură.
Dana* Budeanu.
Da, ai dreptul să comentezi ca prostul. Și altcineva are dreptul să îți zică că ești prost, cam asta s-a întâmplat aici.