Am fost editorialistă pe rocultura cam o lună şi jumătate. Am propus o categorie de sine stătătoare, pe un domeniu care îi lipsea vizibil acestui site: “infuzia de artă”, şi am analizat un număr de filme şi spectacole – cum am făcut-o, ştiţi şi voi, cei care le-aţi citit. Am oferit nu doar o temă nouă (respectiv un subiect artistic inedit) în fiecare săptămână, dar – ceea ce e important – mi-am predat mereu articolul la timp. Chiar dacă eu nu aveam foarte mult timp.
Ce am cerut în schimb – pentru subiecte interesante, prezentate decent, predate la timp şi aflux de trafic? Am cerut o chestie simplă: comentarii argumentate. Adică: dacă eu prezint 20 de motive – să zicem, pentru care filmul “Trei morţi sar gardul” e o capodoperă – şi îmi frec creierii, transformând acele 20 de motive într-un articol citibil, tu, comentator, vino să-mi zici “ce kkt de film, ‘nca-ţ-aş” doar dacă îmi vii cu 20 de contraargumente solide care să spulbere cele 20 de motive ale mele. Corect – pentru un site cultural – adică nu ediţia online a unui tabloid unde toţi se înjură cu toţi? Corect.
Şi ies de pe mess, să pot traduce în linişte. Când reintru, ce offline găsesc?
Andrei Ruse (15.07.2008 00:22:07): ti-am suspendat contul pe rocultura (asta pentru a-ti pastra textele in arhiva). succes in toate celelalte proiecte, nu trebuie neaparat sa ne intelegi decizia. editorialul tau a fost sters, dar cum ti-am spus, textele tale raman in arhiva. pentru a nu provoca si alte discutii inutile te voi pune pe ignore list, pentru ca sunt sigur ca nu te vei abtine sa-mi spui cat de geniala esti.
Ce părere aveţi, stimaţi cititori, despre noţiuni elementare ca respect pentru munca unui om, comunicare decentă în secolul XXI, etc. etc. etc. ? În fine.
Am dat click pe linkul site-ului unde am investit atâta timp şi atâta efort – şi aflu că am fost exclusă “în unanimitate”. De cine? Care e unanimitatea aia? You, yourself & you again? Şi de ce? Pentru că “am pretins să mi se ridice statuie.” Asta înţeleg ei din faptul că am cerut combatere cu argumente, nu cu ce ne vine la gură.
Băieţi – vă urez mult succes cu editorialele voastre gen “Bunica nu mă citeşte pe net” – recomand cu căldură acest magnific articol, pentru a se admira modul în care un autor nu ştie nici el ce vrea să spună – dar combate. Ţineţi-o tot aşa! 🙂
important e sa-ti stii tu valorile, inainte de toti. ai investit timp.. si ce-ai mai investit tu.. dar ai ramas cu experienta, nu?
dar experienţa o aveam şi înainte, iulianmd.
în rest, ai dreptate. când oamenii echivalează cerinţa unui dialog coerent cu aceea a clăditului de statui, e semn că e bine să-i laşi în plata domnului.
oricum.. e bine sa nu privesti in pierdere.. ti-ai largit un pic portofoliul.. ai vazut inca o data pana unde merge cretinatatea la unii..
nu aveam nici o curiozitate în acest sens, te asigur 😀
Nu pot sa cred! Nenea citat mai sus a dat dovada de o crasa nesimtire cu o abordare tipic romaneasca. Eu te-am facut, eu te omor, sau cum se intampla prin companiile romanesti de succes: eu sunt seful, eu am painea si cutitul, poti sa te dai tu peste cap cat vrei ca daca nu-mi convine mie ceva, nu trebuie sa-ti dau tie, un amarat de negru pe plantatie, vreo explicatie.
Am o profunda scarba pentru astfel de oameni! Sper sa nu mai auzim de rocultura si de individul intitulat Andrei Ruse. Auzi, ti-a dat ignore! Adica pentru ce motiv ti-a dat ignore? Ca sa nu se simta el vinovat cand o sa-l intrebi de ce te-a suspendat? Cata lasitate! Ce micime!
Aseara am citit si eu in feed ca ti-au suspendat contul si am vrut sa inteleg motivul.
Ma gandeam ca ai atentat la integritatea(fizica) a sitului sau ca cine stie ce atrocitati ai facut, cand colo doar o rabufnire, cred eu justificata acolo si explicata in amanunt si aici. Nu e ceva deplasat mai cu seama ca e chiar in stilul tau. Tu spui lucrurilor pe nume chiar daca place ori nu place cuiva.
M-a distrat insa o temere de-a lor(?) acum confirmata si de postarea ta ca nu vei primi cu ochii in pamant aceasta suspendare.
“ne asteptam probabil ca ea sa considere acest lucru o jignire, insa speram totusi ca aceasta despartire, despre care suntem siguri ca este de bun augur imaginii site-ului, sa se finalizeze cat mai civilizat.”
Eu nu m-as astepta la o replica necivilizata doar daca nu confundam termenii si nu vedem intr-o replica taioasa sau dura una necivilizata.
Dar de la cineva “infantil” “pentru ca sunt sigur ca nu te vei abtine sa-mi spui cat de geniala esti” te poti astepta la orice 🙂
E infantil, apropo de reactii infantile, sa creada cineva ca daca esti banat pe un site, daca ai acolo admiratori sau contestatari, acestia nu vor mai cauta in alta parte sa-ti vada punctul de vedere.
Intrebarea e: oare de ce textele tale raman in arhiva daca nu intrunesc asteptarile?
Păi nu m-a făcut el, Crash. De făcut, m-au făcut următorii:
-tata şi mama, prin copulare aleatorie, într-o seară când la teveu se dădea doar al nu ştiu cîtelea congres al lui ceauşescu
-Florin Zamfirescu, profesor actorie, în a cărui clasă am terminat institutul
-Michael Haulică, fost redactor-şef Tritonic, care mi-a oferit un debut decent în literatură
-Florin Călinescu, director Teatrul Mic, de la care am învăţat enorm de multe despre comedie şi cu ce se mănâncă ea – desigur, filtrat prin filonul meu tragic înnăscut 🙂
Cam ăştia au colaborat la facerea mea.
Şi nici nu m-a omorât. Eu sunt tot eu, am aceeaşi capacitate de a analiza filme şi spectacole. Data viitoare, mă voi asigura să mă alătur unora care vor şti să aprecieze ce am de dat.
limpede: faza asta cu imaginea site-ului m-a rupt. 🙂 deci: excluzi un om care îşi vede de treaba lui şi pledează pentru dialog civilizat – pentru a face bine imaginii site-ului. (şi îl şi ponegreşti zdravăn, apoi tot tu ceri dialog civilizat. genial! 🙂 🙂 🙂 )
Lorena, esti suspect de calma 🙂 Pana si eu care imi tin firea m-am enervat.
Crash: şi ce propui să fac? indivizii au făcut o manevră deşteaptă de marketing.
M-au luat ca să atragă numărul mare de vizitatori de pe acest blog, m-au ţinut un timp, ca să-i fidelizeze, apoi m-au zburat & denigrat, să creeze un pic de vâlvă.
Sincer, nu am nici chef, nici stomac pentru manevrele astea murdare. De-aia nici nu mă enervez. E mai sănătos să râd.
Cheer up,Lorena!:D
Stii tu,un sut in fund,un pas inainte<:-p
treci peste … poate e pentru binele tau… poate erai prea buna pentru rocultura… aspira mai sus! 🙂 nu te descuraja lorena! mie imi place mult cum si ce scrii … 🙂
eu cred ca … “unanimitatea” de la rocultura te a considerat prea stricta poate … dar cred ca le era frica de tine :)) de aia ai si primit ignor si asa mai departe… 🙂 da’i in fraz 😉 ei pierd ! 🙂 nu mai scrie de rocultura nimic pe blog sau altundeva… pentru ca oricum le faci reclama orice ai scrie negativisme sau orice altceva… 🙂
si da ai dreptate cu cele 20 de contra argumente si cu “ce kkt de film, ‘nca-ţ-aş” … poate ro cultura are nevoie de .. asemenea oameni mai necultivati … 🙂 iar tu nu esti asa ;)!
blu, mihai: nici nu îmi pasă foarte mult – vreau doar să avertizez alţi eventuali colaboratori vizavi de ceea ce li se poate întâmpla.
Andrei Ruse – îl ştiam de pe site-ul/blog-ul Tritonicului înainte de curăţenia de vară. Părea destul de incisiv în disputele de pe blog, ceea ce mi se părea interesant – hârâielile din mediile literare îs mult mai faine decât, să zicem, cele din fotbal. De asta mă şi mir că ţi-a dat ignore – disputa între voi doi ar fi generat un tămbălău serios şi ar fi crescut considerabil traficul.
Pisi, eu propun sa facem ceva! Nu stiu, hai sa-i sabotam, sa trimitem toti tona de mailuri peste ei…nu-i normal, pe bune ca nu e, iar in calitate de frecventator al siteului lor vreau sa mi se explice mie in primul rand de ce se intampla asa. man, cum se poarta unii de parca arta si cultura ar fi mosia lor…imi pare sincer rau. deci daca in 2008 se interzice dreptul la replica…si inca din partea unor intelectuali…in fine 🙁
Valer: mi-a dat ignore pe mess – voia să spună acel offline. deşi cei care mă au în lista lor de mess pot garanta că sunt o persoană aproape inexistentă – exceptând momentele în care cineva face pe dracu-n patru să mă umple de nervi. În cazul de faţă, nici măcar nu cred că merită efortul.
iar ceea ce eu tot repet – inclusiv în comentariile ultimului articol: nu am nimic cu incisivitatea, bravo lui că e incisiv, câtă vreme are o bază. Eu nu am zis “băi, lăudaţi-mă”, am zis “băi, desfiinţaţi-mă CU ARGUMENTE.” -> Care e argumentul lor? Că eu vreau statuie. 😀
Betty: şi ce să le scrii în acele mailuri?
Lorena,
eu cred ca problema e la tine si nu la ei. ei stim cum sunt. n-au scrupule, nu inteleg, nu vor sa stie, ii doare-n basca. dar tu? tu unde te plasezi in raport cu ei?
cat de greu ar fi sa convingi un investitor ca esti valoroasa si sa faci site-ul tau? banii sunt.
acolo poti fi ce vrei tu, poti convinge, poti argumenta. e esenta libertatii.
dar daca o dai in bara si atunci? vei spune ca e o conspiratie a “fostilor”?
ce te faci daca nu intereseaza pe nimeni parerea ta? daca formatul nu e pe gustul celor carora te adresezi? cum arata grupul tinta? ce papa aia?
iata doar cateva intrebari, mult mai interesante decat uimirea ca ai fost rejectata…
am considerat mereu ca un shut in dos e un pas inainte. tu ce faci acum? stai sa vezi daca se invineteste sau faci pasul? vezi ca vanataile se contabilizeaza pe dosul tau si nu pe al lor.
nu vreau sa par agresiv cu tine dar nu e vreme pentru jelit si plans in pumn “ca ce rea e lumea”. o spun prieteneste.
byw, eu as fi preferat un shut in dos atunci cand m-am apucat de bussiness. poate ca as fi fost mai putin contemplativ si nu as fi atat de incurcat ca azi (desi am inceput de un an un bussiness propriu, nu ma pot desprinde de ceea ce fac acum pentru ca lucrez pentru niste prieteni). crede-ma, as fi preferat shutul ala ce l-ai “achizitionat” de la vampirii la care ai prestat.
numeletău: să reiau ce am scris în postare? reiau.
atâta timp cât am avut de departe cele mai multe citiri dintre toţi editorialiştii lor, şi le-am adus un flux considerabil de trafic – asta cu “nu interesează pe nimeni părerea mea” e funny.
ce înseamnă “a o da în bară”? Precum vezi, ăsta nu e un site, e un blog. Are 800-1.000 de vizite pe zi. Are zeci de comentarii pe postare. ce te face să crezi că nu aş face faţă unui site – şi facilităţilor tehnice sporite pe care le aduce?
motivul lor de rejectare a fost unul singur: cererea mea de argumente de la comentatori, considerată drept un infantilism. altceva nu au ce să îmi reproşeze.
uite şi citat, să vezi unde am cerut statuie:
nu ştiu care e relaţia ta cu businessul, dar eu ştiu ce înseamnă să fii redactor, ştiu ce să ofer şi ce să refuz oamenilor. Altfel nu acceptam să scriu pentru ei.
da, vad ca iei lucrurile foarte personal. eu habar nu am ce ai facut inainte pe site-ul respectiv. discutia era generala si se referea la ceva ipotetic. nu fi asa incrancenata!
in alta ordine de idei, eu doar am incercat sa vezi lucrurile din alta perspectiva. ca ea nu se potriveste celei din care privesti acum, e alta socoteala. totusi prea multa agresivitate in raspunsul tau.
multumesc totusi ca mi-ai raspuns.
mult succes!
păi scuză-mă, dacă nu ştiai ce am făcut înainte pe site-ul respectiv, nu crezi că era interesant să verifici, şi abia după aceea să vii să îmi spui că nu fac faţă?
iar asta cu agresivitatea – în condiţiile în care tu m-ai acuzat în necunoştinţă de cauză, iar eu ţi-am răspuns printr-o simplă înşiruire de fapte… well!
“Incisiv” era un eufemism, voiam să spun că se ajungea la sfâşieri virtuale pornind de la subiecte mult mai inofensive şi de la replici destul de calme. De asta mă mir că n-a vrut o dispută directă, nu părea genul care să evite conflictele. Păcat, ar fi fost un scandal interesant …
imi pare rau! daca te incalzeste cu ceva, aminteste-ti numai ca, andrei gheorghe a fost dat afara de la realitatea, in plina campanie electrala, printr-un sms. ce zici?
hâşâire+ignore pare ceva gen “fugă de la locul accidentului”; totuşi nu cumva se discută / justifică ostracizarea ta pe alt blog?
valer: nu mai găsesc nimic interesant în scandaluri.
g: da, dar măcar andrei gheorghe A GREŞIT CU CEVA. A condus beat. Eu am greşit doar prin editoriale cu subiecte interesante, predate la timp şi refuzul de accepta răutăţi gratuite de la oricine.
valer again: cu motivaţia “să nu mă mai dau genială”? 🙂 🙂 🙂 You made my day!
This is fucking bizzar! De la nişte intelectuali te-ai aştepta la nişte argumente, la un dialog, nu la o decizie fără drept de apel şi aia transmisă pe furiş şi în aşa fel încât nici să nu ai cui să ceri explicaţii. Îmi aminteşte cumva de puştii ăia care aruncă de la balcon apă în capul trecătorilor şi se lasă repede în jos, ca să nu suporte consecinţe.
Şi dacă îi deranja ceva la tine nu era mai corect să te avertizeze mai întâi că uite, lor cutare aspect nu le place şi poate puteţi ajunge la un acord? Ba era!
Mă miră oarecum Andrei Ruse, când era încă la Tritonic am criticat calitatea unui produs al editurii şi a admis că am dreptate. Tocmai mi se păruse un tip deschis. Iete că m-am înşelat.
Eu sunt întotdeauna dispusă să las oamenii să mă surprindă în mod plăcut dar uite că uneori ei preferă să mă surprindă în mod neplăcut…
Păi da, a admis că aveai dreptate… acum nu mai e acolo 🙂 Probabil, unele traume îi afectează pe oameni. (asta e o glumă!!!)
Ideea e că şi mie îmi plăcea omul – până acum. Când stau şi mă gândesc cât m-am certat cu unii-alţii care mi-l acuzau de diverse chestii, iar eu îl apăram de zor! Na, mă rog…
iata ce am scris eu: “[…]dar daca o dai in bara si atunci? vei spune ca e o conspiratie a “fostilor”?/ ce te faci daca nu intereseaza pe nimeni parerea ta? daca formatul nu e pe gustul celor carora te adresezi? cum arata grupul tinta? ce papa aia? […]”
iata ce ai scris tu: “[..]nu crezi că era interesant să verifici, şi abia după aceea să vii să îmi spui că nu fac faţă? […]”
totusi, eu nu am afirmat ca nu faci fatza. nu?
… de aici si observatia mea ca iei lucrurile prea personal. probabil ca masculinitatea iti provoaca deja reactii adeverse. imi pare rau! incercasem sa fiu simpatic. mi-a trecut intre timp.
ramai cu bine!
nu am nici o problemă legată de masculinitate – dacă te uiţi mai sus, am înşirat pe cei care au cooperat la facerea mea, şi cred că se observă că sunt în marea lor majoritate bărbaţi.
“a da în bară şi atunci” înseamnă că “ai mai dat-o în bară o dată”. cel puţin în limba română.
“nu interesează pe nimeni părerea ta etc” ar însemna 0 vizualizări, nu?
“cum arată grupul ţintă?” de vreme ce e un site cultural, oameni de varii vârste, cu studii superioare, interesaţi de cultură şi poate şi de artă.
“ce papă ăia?” fornetti. 😀
Iar dacă asta înţelegi tu prin “a fi simpatic”, mi-e frică să întreb: cum eşti când eşti antipatic?
Subscriu la ce a spus dreamingjewel – mazilirea asta nocturnă pe furiş pare cam copilărească.
Mă gândeam însă că n-ai luat în calcul ipoteza cea mai măgulitoare: nu s-au băgat într-o dispută cu tine, fiindcă se tem de argumentele tale :)))
Off-topic: tare aş vrea să ştiu ce a fost la Tritonic: rasolirea celor două cărţi a fost cauza pentru plecarea redactorilor sau invers?
jeeez!! puii mei si inca se mai numesc rocultura?? imi vine sa le zic rocoprocultura de acum, dar ma abtin.
in fine, stii bine, lorena, ca te-au indepartat in primul si-n primul rand pentru ca articolele tale erau mai bune, mai inspirate, mai lucrate si mai interesante decat ale lor ( ale multora dintre ei..)oh..si cum sa fie eclipsati de…fix lorena, care pt ei este…una..si ea pe-acolo.
n-au decat sa-l tina pe c. dragomir in continuare, ala da pune suflet in ceea ce scrie si isi stoarce creierii compunand poezii minunate pline de sens.
imi cer scuze daca e cineva care nu e de acord cu mine dar asta e parerea mea.
capul sus lorena, tu poti mult.
Valer: pe mine nu mă (foarte) interesează mazilirea asta – diurnă, nocturnă or whatever – mă interesează în schimb cantitatea impresionantă de mizerii pe care o scriu ei, referitoare la un om care a muncit la modul cel mai serios pt. a-i dezvolta şi promova.
PS: nu ştiu şi nici nu mă priveşte.
Tzik: e şi asta o variantă. 🙂
Am fost pe site-ul lor să le văd justificările. În măsura în care te consolează – textul tău e mai coerent (adică se înţelege de la ce a pornit conflictul, nu-i un slalom printre statui, eroi supranaturali şi muritori de rând). Şi reuşeşti să te abţii de la bălăcăreli majore.
Concluzia ar fi că hâra literară e un sentiment foarte puternic dacă de la o colaborare prietenoasă s-a ajuns la “recomand chiar o vizită la un cabinet de psihologie unde se poate oferi un ajutor profesionist”. Şi asta pe ditamai site-ul cultural.
Presupun că atunci când te mai angajezi în colaborări o să precizezi de n-şpe ori gradul de urbanitate admis la comentarii.
Hai pe bune! Şi ce calificare au indivizii, ca să îmi facă asemenea recomandări? Sau au toţi diplome de psihologi, şi nu ştiu eu?
Într-un fel mă bucur că îşi dau arama pe faţă, pentru că asta arată cine are dreptate şi cine nu.
(Precum se vede mai sus, eu am spus strict ce mă deranja şi nu m-am luat de mama, sau de integritatea psihică a nimănui.) Şi după asta, tot ei vorbesc de bun simţ. 🙂
Eu nu reuşesc să înţeleg ce este în neregulă dacă îi ceri cuiva să facă afirmaţii justificate. Blogosfera e oricum plină de oameni care cred că o propoziţie rostită cu un aer categoric şi eventual repetată de n-şpe ori ţine loc de argumentaţie. Te-ai aştepta ca măcar celor care intră pe un blog de dezbateri culturale (sau ce s-o vrea ro.cultura) să li se ceară să îşi argumenteze poziţiile, în loc să fie feriţi de asta ca nişte plăntuţe fragile. Adică, dacă zici că un film nu este cine ştie ce, să aduci şi argumente, cât de greu poate fi?
Iar ca să scapi de cei care înjură nu trebuie să renunţi la autor, poţi să instalezi un filtru care să nu admită înjurăturile şi să menţii astfel standardele pe care le doreşti.
Dar oricum, când tu te plângi că autoarea atrage tot soiul de înjurători şi pe urmă tot tu faci aluzii la sănătatea ei psihică despre ce standarde vorbim, mai precis? Nu tre să zici “pulă” neapărat, că poţi să fii neelegant şi folosind numai cuvinte admise în aula Academiei.
Păi Andrei Ruse face astfel de “recomandări” celor care îl enervează şi, normal, le foloseşte în loc de argumente. Se pare că e un tic de-al lui. Iar cînd i-am zis că atitudinea pe care o are n-o să-l ajute să construiască un site literar bun şi puternic, m-a trimis din nou la psihiatru alintîndu-mă ceva în genul “Căcătalina”. Bine, alintul cel mai drăguţ pe care l-am primit de la el a fost cel de “varză murată”. :)))))
Oricum, un astfel de gest pe rocultura în momentul în care e şubredă tare, în care nu prea ai ce citi pe acolo în afară de textele a 2-3 autori (de ex. Răzvan Ţupa) mi se pare chiar dăunător la imagine.
Toate astea îmi aduc aminte de un grafic pe care l-am văzut zilele trecute pe blogul Mirunei Vlada despre lumea literară autohtonă. Unde 45% reprezentau găştile şi alte 30% lupta dintre găşti. Iar vreo 5%, acolo, cărţile. Cred că e ceva care să ne dea de gîndit tuturor.
Unde-i zgomotul mai mare, acolo lipseşte esenţa. Iar zgomotul mare acoperă, de obicei, multe şi mici nimicuri. E convingerea mea. Aşa că … mai bine să dăm fuga la cărţi şi să lăsăm vertijul lumii literare într-ale lui. 🙂
dreamingjewel: eu zic să te duci pe site la dl. Ruse, să îl întrebi pe el. şi întreabă-l cu ce drept îmi adresează injurii, câtă vreme eu nu i-am adresat injurii lui.
Cătă: păi tocmai asta era faza! Am văzut că se stagnează zdravăn, şi mi-am propus să mişc ceva. Bine, pe domeniul meu, unde am şi eu un pic de habar ce şi cum.
Dar dacă eu stăteam să văd un film de 2-3 ori, sau să plătesc de două ori biletul la Ada Milea, pentru a scrie un articol cât mai profesionist (la Tanacu, mărturisesc, n-a fost cazul, acolo m-a strecurat gratis un fost coleg) – şi stăteam să iau notiţe şi să construiesc o chestie cu cap şi coadă – e normal să cer şi din partea comentatorilor un minim efort de argumentare a celor spuse?
Da, chiar nu mi se pare exagerată cererea ta. Poate că formula folosită de tine nu e cea mai relaxată (adică puteai să ceri şi tu, na, 2-3 argumente, nu 20 :), că doar comentatorii nu sunt ei înşişi specialişti în artele spectacolului) şi poate că acolo comentează nu doar scriitori, ci şi cititori de rînd. Dar cerea ta mi se pare motivată şi răspunsul, reacţia celor de pe rocultura, aiurea.
asta cu 20 e o glumiţă. normal că nu cer luna de pe cer.
—-
Iar ce mi se pare tare: că dreaming jewel chiar s-a dus pe site. Şi a obţinut un şir cvadruplu de bălăcăreală la adresa mea. Şi stau eu acum şi mă întreb: ce naiba am căutat pe site-ul ăla?
M-am dus din proprie iniţiativă, imediat după ce am postat la tine, şi i-am pus exact aceeaşi întrebare. Au rezultat următoarele:
“daca lui radu dumbrava sau mie nu-mi place un film (si nu trebuie sa ne motivam niciunul decizia) este poate o simpla chestie de gust. de experienta. mai ales cand acel comentariu al lui radu nu prezenta nicio jignire, ci o simpla parere. nu avem voie sa ne dam cu parerea liber? despre orice? numai argumentat? cu liniute?!?! doamne”
Păi dacă asta voiaţi, băieţi, trebuia să vă faceţi bloguri personale. Pe un blog de cultură eu aşa credeam, că trebuie să fie dezbateri cu argumente, mai ales pentru ca noi, ăştia, neiniţiaţii, care doar citim, să pricepem subtilităţile. Da poate că nu mă pricep eu la cultură… Şi nu văd care este contradicţia între a-ţi da cu părerea liber şi a aduce argumente în sprijinul părerii tale. N-am auzit ca argumentele să fi devenit inamicii libertăţii dar iar o să rezulte de aici că exagerez sau că scot din context sau că nu am înţeles ce a zis,lucruri pe care mi le-a comunicat în răspuns.
Altminteri, mi se pare amuzant că a răspuns nu numai la comentariile de pe ro-cultura – două cu al meu – ci şi la cele de pe blogul tău.Sigur, dacă tot a făcut asta te-a mai încondeiat niţel dar dacă e interesează ce a mai spus poţi citi acolo, iar dacă nu, nu o să te plictisesc eu cu ţidetalii. Oricum, concluzia a fost că nu e vorba despre ro-cultura ci despre el însuşi şi că asta e de fapt problema…
Abia acum am văzut completarea ta şi, ca urmare, mă întreb dacă are sens să îi mai dau vreun răspuns la postare… cine ştie, poate te mai înjură încă odată. Eu am scăpat ieftin, a rezultat doar că aş avea nişte probleme în a pricepe şi că scot din context.
deci: în postare spuneau că vor o încheiere civilizată. comentariile lui Ruse – cel civilizat 😀 – nu sunt însă decât un lung şir de denigrări gratuite la adresa mea – ca la uşa cortului. a se citi dialogul de aici şi cel de acolo – să stabilim care e mai lucid şi civilizat, şi care seamănă cu un delir isteric. 🙂
autorul pe care nu-l numeşte, ţi-l pot numi eu. genialul cosmin dragomir. cât e de valoros – nu trebuie să comentăm – ajunge să îi citeşti editorialele. Conţin toate locurile comune pe care şi le înşiră doi scriitori veleitari la o bere.
no prob. hai să le urăm o colaborare excelentă. acolo unde tabloidul îşi saltă glorios poalele în cap, nu mai e loc de noi.
în schimb, poanta cu valoarea morală e delicioasă. După atâtea mizerii vărsate în capul meu – tot el se plânge de lipsa mea de valoare morală. 😀 😀 😀
si de acum o sa urmeze o tona de comentarii, si aici si dincolo, pe tema asta .. intr-adevar Ro ramine tara timpului liber, care prin alte parti este foarte pretios. drept urmare in alta parte te-ai fi gindit mai bine ce sa faci in orele dedicate site-ului “rocultura” (modesti baieti, daca ar fi sa ma iau dupa nume).
rocultura nu m-a dat pe spate. mi s-a parut o adunare de oameni cu prea mult timp liber, o gramada de frustrari si impresia ca sunt importanti. de fapt asta e boala veche pe plaiul mioritic, motiv pentru care, desi a trecut mai mult de un an de cind nu am mai calcat pe “piciorul de plai, gura de rai”, nu-mi este dor.
si tinind cont de faptul ca oameni tineri si-au insusit foarte bine limbajul de lemn si cu greu pot argumenta coerent o parere sau o decize, nu-mi va fi dor pentru mult timp de acum incolo.
valabil pentru orice domeniu, nu doar pentru (ro)”cultura”
Nu, chiar nu ţin la o tonă de comentarii – eu acum traduc şi sunt la calculator, de-aia apuc să răspund la fiecare.
Şi nu, nu am mult timp liber. Weekendul ăsta aş fi vrut să plec la Sibiu, la Artmania – şi nu am timp. Bestfestul l-am ratat tot din cauza timpului lipsă. Deci… vai de viaţa mea. 🙁
Probabil ca ai atins niste orgolii, in momentul in care ai cerut sa ti se argumenteze profund si pe masura ta si-n lipsa lor ti-au oferit “valva”. Dar care, cine stie, poate face parte din strategia lor de actiune.
De oameni corecti, destepti si puternici, asa cum am dedus ca esti, din scrierile tale, va fi intotdeauna nevoie. Numai ca ei au si cel mai mult de luptat sa-si atinga scopul.
Iti doresc mult succes in continuare si putere sa-ti dezvolti calitatile!
mulţumesc, geni. 🙂
Hmm… Sa arunci cu pietre dupa un om pe care, in prealabil, tu l-ai ales, tu l-ai considerat capabil, tu l-ai investit cu incredere denota lipsa de caracter! Chiar daca acel om ar comite o greseala, normal este sa il sustii (bine, in masura in care nu face o chestie impardonabila – e serial keller sau comite ceva ce stirbeste cu adevarat valorile umane) fiindca, negandu-l, te negi, invariabil, pe tine.
Trist. Foarte trist…
spatulă veselă, marea mea greşeală în context a fost că i-am cerut unuia să argumenteze – nu o părere ci o axiomă.
Ăla nu spusese: mie nu îmi place filmul. Aş fi zis: nu îmi place, să fii sănătos şi la pungă gros.
Ăla spusese: filmul nu e cine ştie ce.
Asta după ce eu femeia scrisesem o luuuuuuuuuuuuuuuuuuuuungă poliloghie care justifica de ce filmul e bun.
Dacă primul tău comment îmi vâră sula în coaste cum că tot ce am spus eu e neadevărat, just e să mă luminezi şi pe mine de ce.
Dar, pentru că mi-am permis, pe un site de cultură, să cer justificări culturale – am fost făcută cu ou şi cu oţet. Toţi m-ar băga în cămaşa de forţă. Şi tot ei îmi contestă mie valoarea morală.
Mie mi se pare funny. Foarte funny. 🙂
Eh, daca nu mi-ar fi placut tocmai acea argumentare (de ce Monster este un film bun), nu as fi tastat nici o litera…
Sunt perfect de acord cu oamenii care isi sustin ideile argumentat. Nu vad cum cineva ar putea vreodata sa se razgandeasca altfel decat in fata unor argumente care sustin contrariul afirmatiilor sale dincolo de orice putinta de tagada. In caz contrar, nu a crezut nici o clipa ce spune!
Aşa. Până aici suntem de acord. Şi acum du-te pe acelaşi site, la ultimul articol – cel cu excluderi, admiră lungul şirag de denigrări la adresa mea – tot ce i-a venit la gură – şi vei avea tabloul complet. 🙂
conteaza cumva denigrarile unui site zis cultural care are vreo 160 de abonati pe care a reusit sa-i fidelizeze? sincer cred ca nu.
cind spuneam de prea mult timp liber nu ma refeream la tine. ma refeream la faptul ca tu ti-ai sacrificat cam mult din timpul tau pentru a incerca sa expui o parere argumentata. si ai cerut un dialog pe masura, lucru care din pacate e cam greu de gasit in RO.
cind mai ajungeam prin tara incercam sa stau departe de televizor unde era o continua balacareala. dupa un an de US nu mai eram obisnuit cu stilul asta. ulterior am renuntat sa mai citesc ziarele romanesti din acelasi motiv: se trecuse la web 2.0 si orice Gica putea de acum sa injure voios nevoie mare, fara ca macar sa spuna de ce injura. apoi au urmat forumurile si mai nou aceeasi porcarie este si pe bloguri.
de asta zic ca romanii au prea mult timp liber de-si permit sa-si iroseasca energia la modul asta. eu in locul tau nu as fi acceptat invitatia de la bun inceput. la ce bun? ce aveai de cistigat din asta? deveneai brusc foarte cunoscuta datorita faptului ca te mai citeau 168 de indivizi care au trecut rocultura in rss feed?
e plin web-ul romanesc de tot felul de imberbi cu pretentii de analisti. multi n-au nici 25 ani impliniti dar au impresia ca stapinesc adevarul absolut (era un Gica de asta, la origini de prin Vaslui, care scria pe blogurile Hotnews de ex). cam asa si cu Rocultura.
deci ca sa inchei: Rocultura nu e chiar cine stie ce. ba chiar e cam de …..
cheer up! si ai grija in ce “colaborari” mai intri.