Indignările-gogoaşă

În societatea românească, există două tipuri de indignări.

Unele reale, spontane, logice. De exemplu, când Parlamentul îşi dă singur pensii de magnat dintr-un buget deja stors. Sau când se subminează una din puţinele activităţi profitabile ale ţării, oieritul şi industriile aferente, limitând numărul de câini. Pe scurt, când cretinii de sus dau câte o lege de un tembelism care-ţi strepezeşte materia cenuşie.
Sursa acestor indignări e uşor identificabilă. Ies comunicatele de presă. Lumea se ia de cap. Scrie pe un ton indignat despre. Argumentele sunt logice, clare şi perfect urmăribile. E uşor să parcurgi textele, să zici “da, dom’le, aşa e” şi să dai like.

Pentru că un om care ştie că are dreptate n-are nevoie să facă recursul la universalitate care nu eludează meandrele concretului. Un om care are dreptate îţi spune în cuvinte puţine şi clare de ce are dreptate.

Apoi, din când în când, se nasc scandalurile – gogoaşă.

Gen Strada. Şi gen Campania Anti-fumat.

(Şi aici prevăd gigelul care-mă-fute-la-icre-cum-să-scriu-de-parcă-era-redactorul-meu-şef-minus-salariul-de-rigoare guiţând: de ce să foloseşti termenul nonacademic “gen”? Gen pentru că aşa consideră de cuviinţă pula mea. (“Uăăă, iar scrii cu pula”) Gen, da. Şi dacă nu-ţi convine, marş în morţii mă-tii de pe blogul meu.)

Prin ce se definesc aceste scandaluri – gogoaşă?

A) Nu tratează punctual un subiect care să suscite indignare în secunda aia, ci unul care exista de zeci de ani, şi cu care ieri te complăceai bine mersi, dar azi ţi-a spus influencerul tău preferat că e cazul să sari de cur în sus.

B) Foarte mulţi dintre cei implicaţi sunt de o ignoranţă crasă. Habar n-au pentru ce militează. Ca dovadă că enervarea lor nu e reală, ci alimentată de o sursă externă, şi în genere, e ceva de genul: Ia să urlu şi eu puţin că tot urla toată lumea şi să nu fac notă discordantă.
Dar prima întrebare de baraj îţi arată că cetăţeanul e pedinafarist.

Exemplu: la Baia Mare se exploatează aur cu cianuri de hăăăăăăăăt. Nimeni n-a zis nici cârc. Apoi a venit momentul Roşia Montană care s-a lăsat cu scandal luuuuuuuuuuung, spumat şi fioros din ambele părţi. Corect, cianurile sunt toxice, şi corect, nu dai aurul ţării pe trei chiftele, dar cum se face că te crizezi numai la ăsta şi dincolo nu?
Păi, dincolo nu aveau buget de întreţinut circoteca pe net.

C) Atitudinile din cadrul scandalurilor gogoaşă sunt de obicei extrem de violente şi cu un grad zero de toleranţă faţă de interlocutor. Se desfac prietenii, se lansează uri eterne, ameninţări cu moartea şi alte delicatese similare.
Luăm ca exemplu fumatul. Problemă uşor soluţionabilă, iar rezolvarea mi-a apărut în primele zece secunde de la citirea primului post isteric pe temă. Am şi scris despre. Dacă vă e lene să daţi click pe link, este vorba despre existenţa a mai multor tipuri de cârciumi, unele pentru fumători, altele pentru nefumători, să fie tot poporul fericit. SOLUŢIA SIMPLĂ, LOGICĂ.
Dar nu. Cineva îi tot alimentează pe nefumători cu impresia că sunt buricii universului şi că au drept de decizie pentru toată lumea.
Până şi eu, care nu fumez, pot identifica abuzul din: “Îţi interzic să fumezi că nu vreau să faci cancer!” Răspunsul corect ar fi “Dă-te în gâtul mă-tii, expertule în binele meu. Poate eu îmi doresc să fac cancer. De când sunt plămânii mei proprietatea ta?”

D) Lungirea falsă, zile în şir.

Un flamewar de opinie durează cel mult trei zile. Lumea se descarcă sufleteşte, face spume, se remediază problema, sau ne împăcăm cu ea, şi mergem mai departe.
Scandalul-gogoaşă, întreţinut artificial, se lăbărţează pe săptămâni. Dar numai cât există interesul să ţină. După ce e lăsat să moară de la sine, nu mai durează cele trei zile menţionate mai sus, ci crapă imediat.

Cum se face că zilele astea n-o mai înjurăm pe Elena Udrea? E aceeaşi. A făcut aceleaşi chestii. E în aceleaşi procese. Pur şi simplu, gogoaşa cu pricina s-a dezumflat.

E) În timp ce lumea se inflamează pe un scandal – gogoaşă, trec legi care ne afectează în mod real.

Hai mai bine să-i lăsăm pe fumători în pace şi să stăm un pic cu ochii pe bugetul pentru 2016.Dau şi eu cu presupusul. Am identificat praful în ochi, dar nu mi-e foarte clar ce anume acoperă.

Şi să încheiem optimist: apreciez faptul că unele gogoşi nu prind. De exemplu, povestea cu bomba din scobitori de la Târgu Secuiesc, acest Las Fierbinţi de Secuime. Se dorea un conflict interetnic. A ajuns doar o sursă de glume. Şi aş putea scrie o scenetă de emisiune de umor cu nişte ţărani care vor şi ei să facă o bombă dintr-o balegă, o lanternă veche şi un creion chimic, să se dea terorişti, să-şi impresioneze mândruţele.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

5 Responses

  1. Marius Barbu says:

    Mai general le-as numi reactii. Cred ca ar trebui sa ne pese mai mult de finalitate, indiferent de cat de mult ne indignam. In privinta finalitatii si a schimbarii reale suntem de obicei neputinciosi. Reactiile/ indignarile nu unesc in jurul actiunii si finalitatii pozitive, ci in jurul condamnarii relelor/ catastrofelor produse. Totul se termina pe aici, de aceea rar se produc schimbari si tocmai de aceea sunt promovate indignarile-gogoasa.

  2. Dan says:

    Io nu stiu cat de multa mani-pulare intra la un scandal din asta, dar sunt sigur ca si publicul o cere. Adicatelea adrenalina e o chestie fireasca. Oamenii cer scandal, ce tot ne dam dupa corcodus? Au nevoie de scandal. Spera sa se deschida netul la cate vreo catastrofa. Altfel cu ce sa ne hranim, cu picanterii din viata lui Beethoven? Mai trebuie daramat cate un gubern, mai stoarcem o lacrima, mai ne batem cu caramida-n piept. Pai cum sa vezi un film bun doar cu un personaj pozitiv? Daca nu ai un ‘rau’ ca lumea, un antagonist zdravan, ala nu e film! Pai ce face personajul pozitiv, se bate singur? Si e adevarat ca scandalurile sunt cam impinse de la spate, dar multe apar si spontan. Presa ‘miroase’ subiectul inca din fasa si il foloseste cata vreme prezinta interes. Cine sunt de vina, cei care cer sau cei care livreaza? Ooook, stie cineva vreo catastrofa in fasa? Ca e o saptamana cam plictisitoare…

  3. Ratacind pe net says:

    @Dan
    Misto comentariu. Mai bine circul asta, altfel si-ar indrepta atentia sa caute personajul negativ in alta patre – rude, vecini, colegi etc.
    Spune multe despre natura umana ….

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: