Iubitule, ți se pare că sunt grasă?

-Iubitule, ți se pare că sunt grasă?

-Ăăăă.

-De ce eziți? Hai, recunoaște, m-am îngrășat. Spune-mi-o în ochi.

-Mie îmi placi exact cum ești și îți spun în ochi.

-Și cum sunt?

-Specială.

-Și mai cum?

-Unică.

-Și mai cum?

-Deșteaptă.

-Și mai cum?

-Ăăă, dai pomană la săraci…

-Lasă, bă, divagațiile,  că nu ești Iliescu. Zi-mi dacă m-am îngrășat sau nu.

-E o zi atât de frumoasă, de ce trebuie s-o stricăm cu negativitate, dragostea mea?

-Aaaah, deci ți se pare că sunt grasă!

-Am zis eu asta?

-Ai zis de negativitate.

-Ăăhmm, da, negativitate, adică nu, nu ești grasă. Ești doar apetisantă.

-Cum adică apetisantă, vrei să spui că mănânc mult?

-Nuuuuu. Nu la asta mă refe…

-Zi, mă, îți fac pagubă mare?

-Nu, iubita, de ce spui una ca asta? Ciugulești ca o păsărică.

-Acum mă faci și păsărică. Tu chiar nu ai pic de respect. Crezi că dacă sunt iubita ta, mă poți trata ca pe o curvă?

-Pfff, știi ceva, dragă, te  cam întinzi cu drama. În primul rând, curvele sunt slabe.

-Adică recunoști că m-am îngrășat.

-Ei bine, da, recunosc. Te-ai îngrășat. Ești fericită acum?

-Bruhuuuhuuhuuu, de ce nu întâlnesc și eu un bărbat să mă iubească pentru mine, și să nu vadă în mine doar un trofeu??

-Ce trofeu, dragă, poate Cupa Campionilor.

-Porcule. Măgarule. Fiară. Boule. Animalule. Faci mișto de greutatea mea, nesimțitule?

-Nu, dragă, tu ai făcut mișto de greutatea ta, cu toate hamburgerele, cartofii prăjiți și shaormele cu de toate. Eu doar cedez sub presiune. Și la propriu, și la figurat.

-Știi ceva, băi, institut zootehnic. Eu dau jos câte kilograme vreau eu, dar tu nu ai de unde să adaugi neuroni la creierul ăla prost.

-Dar nu ți-am zis să dai jos nimic, iubire, îmi plac slăninuțele tale. Tu ai chef de scandal?

-Slăninuțele??? Adică eu am slăninuțe?

-OK, ăăă, țesuturile adipoase?

-Atââât. Divorț, mâine la prima oră.

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.