La mulți ani, Larisa Butnariu!

Scriam ieri cât e de important să comunicăm și să ascultăm victimele traficului de persoane, să înțelegem că fiecare ”fetiță” de care gigeii înțeleg să se folosească fără ezitări și fără remușcări, de parcă ar fi un șervețel de unică folosință e de fapt un om, un om pe care viața l-a rănit în moduri pe care tu și eu nu ni le putem imagina, chit că avem și noi buluc de traume.

O am pe Larisa Butnariu în listă de câțiva ani și poveștile pe care le descrie, ale ei și ale altor fete aflate în situații limită, sunt înfricoșătoare. Ne puteam imagina oribilul; dar realitatea bate imaginația. Fete vândute de propriile familii ”tradiționale”, ca niște felii de carne, fete forțate de la vârste foarte fragede să își utilizeze corpul pentru a pune o pâine pe masă în familii în care părinții sunt dependenți de băutură, droguri, jocuri de noroc; fete vândute în străinătate și ținute prizoniere în camere încuiate, în care intrau doar clienții, tot atâtea povești absolut oribile pe care le-am citit pe pagina ei și care ne spun ce abuzuri de neimaginat îndură o femeie care nu are un minimum de resurse cu care să se apere. Și toate modurile în care societatea abandonează destinele anumitor femei în ghearele unor indivizi fără scrupule.

Majoritatea victimelor traficului de persoane aleg tăcerea rușinoasă și efortul zilnic de a mima normalitatea, pentru că le e frică să nu vină mai mult abuz și mai multă marginalizare. Larisa face opusul: povestește, denunță, pune punctul pe i. Și ca urmare, are parte de rafală de insulte și atacuri. Nu doar de la rețelele de proxeneți pe care îi deranjează în activitate, de multe ori mergând cu taxiul să salveze câte o fată. Ci și de la ”femei cinstite”, care vor să trăiască mintal într-o lume roz, idealizată, în care totul e frumos, parfumat și dat cu sclipici. Iar partea asta mi se pare cea mai strigătoare la cer. E ușor să fii ”femeie cinstită” când părinții și viața te-au cocoloșit de când te-ai pogorât din uterul matern. Larisa ne povestește zilnic cum e când viața a început să dea în tine de când erai prea mic să te aperi.

E important să o citim pe Larisa, pentru că e important să înțelegem că nu putem să ne spargem în figuri de superioritate pentru privilegii pe care nu le-am meritat cu nimic. Povestea unei victime care găsește putere în vulnerabilitate și devine salvator mi se pare cel mai impresionant destin la care mă pot gândi. Îi sunt recunoscătoare pentru toate adevărurile pe care le expune și pentru că nu îi e frică de baubau.

Mulțumesc, Larisa! La mulți ani. Keep up the amazing work!

***

Îți place să citești aceste articole? Poți ajuta în mod direct la scrierea lor. Iată cum.

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da follow pe Facebook şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.