Ştiţi cu toţii: Augustin Lazăr, procurorul general, e ultima staţie pe această linie pesedistă de anihilare a justiţiei să se poată fura ca pe vremurile bune. Mult mai puţin vizibil public şi mai generator de pasiuni decât Kovesi, mult mai discret şi aş zice mai echilibrat, domnul Lazăr e unul dintre ultimii oameni integri din sistem, şi prin urmare, le stă exact ca un ghimpe în coastă.
Îl vor îndepărtat cu orice preţ, vor o justiţie care să joace după cum fluieră ei.
Asta nu e o noutate. E exact ce au făcut în aceşti ultimi doi ani.
Ce mă îngrijorează foarte tare, e cât de superficial, jenant de stupid şi lipsit de orice temei, logică sau sens a fost raportul de “ievaluare”. Nici măcar nu s-au străduit puţin. Nici măcar n-au întreprins un efort să caute eventuale motive reale, justificate, pe care să sprijine demersul.
Orice om, în orice funcţie, poate fi atacat pe lucruri concrete, dacă-l pureci, chiar când are toată buna intenţie să-şi îndeplinească atribuţiunile. Dar mereu se poate mai bine, sau mai mult, sau altceva. Trebuie doar să stai şi să… ăsta, “ievalueiezi”.
Dar ievaluarea lui Rudotel nu face asta. Se referă doar la impresii emoţionale: “a ignorat situaţii de criză”, “a criticat hotărâri judecătoreşti”, “a avut discuţii politice” etc.
Mai lipseau următoarele: “nu-mi cumpără flori”, “nu mă scoate niciodată în oraş”, “îşi lasă şosetele în mijlocul camerei” şi “nu îi plac vizitele la mama”.
Concret, ce i se reproşează lui Lazăr e că a încercat să-şi facă treaba. În loc să se alinieze tendinţei de muşamalizare impuse de partidul glorios. Dar pentru că nu pot scrie asta în “ievaluare”, au reluat “iepuraşule, iarăşi n-ai şapcă” de 20 de ori.
Tragic va fi abia dacă cererea de revocare va fi acceptată, pe baza unei asemenea glume de raport. Va însemna că deja corupţia a revenit în forţă, la un nivel la care orice formă de raţiune e un efort inutil.
Şi de obicei îmi închei textele cu îndemn la o formă oarecare de acţiune, dar de data asta sunt speechless. Poporul a obosit. La prima tentativă de băgare a OUG 13, au ieşit la protest 600.000 de persoane. Dar şicanarea constantă demolează spiritul. Ieri, s-au adunat cu chiu cu vai 100 de oameni.
Pe asta se şi bazează PSD. Pe faptul că, dacă-l stresezi suficient, orice om o să cedeze nervos de la un punct încolo. Şi că oamenii mai au şi vieţi private şi profesionale, nu pot sta ţintuiţi în piaţă seară de seară, iar şi iar, pentru fiecare nouă potlogărie.
Închei cu o glumă tragică pe care am văzut-o circulând zilele astea.
Ea: Eu sunt o femeie puternică, nu mă poţi face să plâng.
El: Eşti urâtă.
Ea: Lol, haha, good joke.
El: Mi-o trag cu maică-ta.
Ea: Mişto, e în familie.
El: Te părăsesc.
Ea: Lol, am agenda plină de tipi care-s interesaţi.
El: Dacă se organizează acum alegeri, tot PSD le câştigă.
Ea: Bruhuhuhu, hî, hî, cum ştii tu să dai sub centură, hî, hî!
Foto: Dragoş Cristescu.
***
Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.
Sh*t They Say