Obiceiuri transilvănene oribile: Stropitul

De când se ştie, bărbaţii au avut o singură preocupare: să se libidinoşească la femei, la cât mai multe. Ăia mai cretini au asumat faptul că vor fi respinşi şi au făcut-o vulgar şi enervant, să se justifice în propriii lor ochi că respingerea e de fapt ceea ce voiau şi să îşi panseze egoul ţăndări, care le spunea că-s urâţi, proşti şi indezirabili pe toate planurile. Ăia mai puţin cretini au căutat modalităţi absconse de a se libidinoşi acceptabil social.

Aşa a apărut acest obicei transilvănean infam care se numeşte stropitul.

Cum se desfăşoară el?

Orice posesor de 1 în buletin înşfacă o sticlă de parfum – mai scumpă dacă vrea să etaleze ce de bani zac prin buzunarele lui, mai ieftină dacă e un zgârcă lamentabil – şi face turul oraşului natal. Bate la uşile cunoscutelor – şi la ale necunoscutelor, dacă e foarte ţăran – le zice o poezioară tâmpită, le ejaculează cu parfumul peste faţă, păr, ochi, ţâţe, unde îl macină şi pe el fetişul, iar proastele îl omenesc cu bucate (urăăăăăăăăăăăsc termenul “bucate”, geme de danpuricoză agravantă), cu pălincă şi, de cum iese pe uşă, fac un duş prelung şi apăsat.

Dacă cineva îmi spune că stropitul nu e o metaforă transparentă pentru plăcerea masculină de a ejacula pe orice parte vizibilă a corpului femeii, îmi mănânc toţi bocancii. Şi am şase perechi.

Dacă asculţi povestea de căcat folcloric, ea zice că femeia e o floare, care trebuie stropită de cât mai mulţi masculi, să nu se ofilească. OK, altă metaforă transparentă pentru poştă. Pasămite, pe vremuri, femeia trebuia aburită metaforic, se oripila de termeni precum bukkake şi-l invoca instant pe Dumnezeu.

Din toate aceste motive, din nedorinţa de a fi stropită de toţi retardaţii care treceau pragul casei şi din vulgaritatea absolută a obiceiului, am fugit mereu de stropit. Ajungeai invariabil la finalul serii să lăcrimezi alergic şi să puţi a anestec de chimicale. Zece duşuri nu scoteau mirosul ăla din tine. Şi, pe măsură ce seara înainta, retardaţii erau din ce în ce mai beţi, mai incoerenţi şi mai gălăgioşi. Mi se scoală părul în cap numai când îmi amintesc.

În adolescenţă, când îmi inventam mereu drum dracu’ ştie pe unde, să nu mă pomenesc stropită de idioţi random, îmi ziceam că o să cresc mare şi o să închiriez un loc special pentru ziua stropitului, să aleg eu NUMAI tipii care-mi plac şi să le dau doar lor adresa secretă. Pentru că stropitul n-ar trebui să fie un drept al oricărui imbecil, ci un privilegiu. Un club select cu legitimaţie aurită, redactată cu litere gotice.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

15 Responses

  1. Vichi says:

    Ai noroc, la Bucuresti nu umbla nimeni cu stropitul. :)))) Si ca tot ai pomenit de minunatul obicei: la Brasov, pe vremea lui Ceasca, golanii de la bloc nu aveau de unde sa faca rost de parfum. Dar se inarmau cu spray-uri ABC! Era o putoare pe scarile de la blocuri de-ti muta nasul! :))) N-am participat niciodata la cutuma respectiva deoarece mi se parea o porcarie si in plus nu era cazul, era suficient sa lalai ceva din cenaclul Flacara si rezolvam orice problema.E faina faza cu clubul select 😉

  2. ARC says:

    Aoleo, cate probleme au oamenii !? Pute a nonconformism si incercare literara destul de libera. Vezi ca inainte de toate obiceiul era cu galetile de apa. Asta era mai mult o joaca din aia care nu mai lasa nici urma de libidosenie. Scuze pentru stropseala 🙂

  3. Gema Krasznay says:

    Nu cred ca e cazul sa ridiculizam sau mai rau, sa denaturam un obicei frumos! Poeziile vorbesc despre stropitul unei flori! E un semn de pretuire pentru prietene, mame, rude!
    Oare e luat in deradere din cauza zonei? Parca asa suna!
    E mai bun datul cu parul in cap?

  4. Nici un post de-al tau n-a fost atat de pe langa ca acesta

    Pe langa ca intinez un obicei din strabuni, o faci la modul cel mai vulgar. Nu se mergea cu “udatul” doar la domnisoare ci si la mame, matusi bunici iar femeile se pregateau special pentru asta, se punea mancare si bautura pe masa iar baietii/barbatii erau asteptati. Se suna la usa si se intreba daca se primeste cu stropitul.

    Nu stiu cum ai ajuns tu sa fi stropita de “idioti random” si pe unde te alfai in ziua a 2-a de paste ca sa ajungi sa denigrezi atat de vulgar un obicei la care poti refuza sa participi!

  5. Lorena Lupu says:

    Şi ce, din ce povesteşti tu, nu se potriveşte cu ce povestesc eu? Relatezi aceeaşi oribilitate cu cuvinte mai blânde. Asta nu o face mai puţin oribilitate.

  6. Prin Muntenia e/ra un obicei – la ţară – ca la curtea unde este “o fată de măritat” să se pună la gard ulcele de pământ cu gura-n jos, fie pe uluci, fie pe crengi (tăiate). Cum ar veni, “dânsa-n-tr-însa”. Cei de-ai casei, ca să dea indicii eventualilor peţitori.

    Prin alte părţi, se obişnuieste furtul (scoaterea din balamale) a porţii, acolo unde e o fată nemăritată (poarta se recuperează, desigur). Iar, descifrăm un mesaj – “dezvelire/dezgolire”, “vulnerabilizare”, “eliberarea căii de acces”.

  7. George says:

    sclavu’ lu tata, ai pus o abjectie de poza sau film la testu’ de complimente. am fugit de pe pagina aia, mai tare decat fugeau fetele de stropit.
    eu ti-as da un ban asa, sa-ti iei si tu o inghetata in parc. :)))

  8. giorgiu’ lutata… 😆

  9. valentin says:

    Trăiască moldova fără Ardeal. Cine nu are gânduri? Vedem facebook, de la un like primești mesaje, pumni, telefoane… indiferent de relația în care te-ai băgat, hetero sau gay (lesbi).

  10. Gia says:

    Ai devenit prea “de Bucuresti” si prea incisiva la unele capitole. Nu e chiar cum scrii tu (cel putin in unele parti din amarata aia de TRANSILVANIE).

  11. nu am spus eu asa ceva…nu stiu cati flacai au fantezii cu ejaculat pe sanii bunicii sau mamei, nu stiu cate domnisoare lasa in casa toti retarzii la stropit, se pare ca ai crescut intr-o casa fara usa cu broasca si cheie de-ti patrundeau in casa “idioti random”. si toti, dar absolut toti sunt ori cu bani si vor sa arate ori daca nu (si aici nu stiu cati au sesizat logica ta de fier) e un zgarcit lamentabil. Toti, dar absolut toti, nu au alta preocupare decat sa “libidinoseasca” femei. Exista o masura a feminismului extrem? In finalul postului o dai intr-un romantism adolescentin.. sa inchiriezi o camera “secreta” in care sa lasi NUMAI tipii care-ti plac. Poti si din propria casa, ii pui o usa (normala nu de metal ca n-am auzit pe nimeni sa-i fi fost sparta casa pentru stropit) cu broasca si eventual vizor sa vezi pe cine lasi inautru.. problem solved!

  12. ilipika says:

    In Slovakia si Czech barbatii bat femeile cu biciul la curul gol iar femeile arunca o galeata de apa, ceea ce reprezinta probabil sublimarea fanteziei feminine de “female ejaculation”. Dupa logica ta.

  13. Lorena Lupu says:

    băi, ce obiceiuri bolnave.

  14. Joker says:

    Da’ ce parere ai de obiceiul baietilor de varii varste, de a freca fetele cu zapada pe fata, iarna in curtea scolii? Alea mai dragute, frecate mai abitir.
    Ca de obiceiul stropitului nu ma exprim, fiind de fel regatean, cu gene adunate din cele patru vanturi.
    🙂

  15. Lorena Lupu says:

    Absolut iritant, penibil şi oribil.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger