post coitum, omne animal

triste est – zice latinul. noi ne-am propus să fim mai erotici de sărbători, am fost. azi, decretăm zi de tristeţe postcoitală. azi e ziua migrenei aprige, a cearcănelor cât capacele borcanelor, a “de mâine mă adun şi mă pun pe treabă că nu mai merge aşa”, a unei uşoare indigestii (că am mâncat moderat, nu ca voi 🙂 ) şi a unei pofte de citit literatură adevărată. din punctul meu de vedere – cititul (distragerea şi canalizarea atenţiei către o lume fictivă) e în continuare singurul remediu valabil pentru durerea de cap.

Apropo de citit – mai există oameni care împrumută cărţi? şi dacă da, cum se asigură că le primesc înapoi?

Între noi fie vorba – mie (da, recunosc, post-coital tristesse) împrumutul de cărţi mi se pare similar furtului de muzică de pe torente. Adică e vorba de un content pentru care, conform legii, tu trebuie să plăteşti o anumită sumă de bani. Dar pe care tu ţi-l însuşeşti gratuit.

Cum ar fi să se scoată împrumutul de cărţi în afara legii?

Şi discuţie între fraţi:

Eu: Te iubesc. Te iubesc sincer, din toată inima, mă bucur că te am, că eşti lângă mine chiar dacă eşti departe, că mă înţelegi, că mă susţii şi că putem vorbi la orice oră din zi şi din noapte.
Frate-meu: Şi eu.
Eu: Şi tu ce?
Frate-meu: Şi eu mă iubesc sincer şi-aşa mai departe.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. alexandru says:

    evident nu te referi și la împrumutul cărților de către instituțiile biblioteci publice, nu?
    și eu nu dau cu împrumut cărți pentru că nu numai că s-ar putea să le nu mai primesc înapoi, dar mi se murdăresc nenecesar. altfel, împrumut de la cine dă, mai ales cărți care nu s-au mai reeditat.
    și ca act de cultură necesar oricărei societăți, orice creație artistică mi-ar plăcea să fie la „liber”, asta sub condiția ca orice artist care a făcut un efort să se afirme să primească ramburs și apoi finanțare din fonduri la care să fim obligați să contribuim toți. mai greu ar fi să se stabilească niște criterii după care artistul să primească suma diferențiată, că doar n-or avea toți aceeași valoare.
    eh! da ce știu eu?! zic și eu așa că nu vreau să fac ce am a face duminica.

  2. biblioteca publică e ca şi cantina socială – un act de susţinere al celor care nu au posibilităţi materiale. deci, e ok.

    în schimb, mi s-a întâmplat pe la lecturile mele publice să întâlnesc cucoane bine îmbrăcate şi oPULEnte care mă felicitau pentru frumuseţea textului citit şi inefabilul prezenţei mele publice, apoi nu se îndurau să dea 15 – 20 RON pe o carte. chit că întreaga lor făptură răgea “am cu ce, mă!”

    de aceea sunt împotriva gratuităţii culturii.

  3. lecturacioasa says:

    sug pula fără mâini.

  4. Am uitat să precizez: când mă doare capul, suport greu mitocăniile gratuite. de aceea, toţi cei incapabili să formuleze civilizat un punct de vedere vor suge pula fără mâini până învaţă să comunice decent.

  5. lecturacioasa says:

    dacă n-ai înţeles, nu-i vina mea. dar te rog şterge ce-ai scris în numele meu.
    am vrut să spun că madamele preferă să-şi etaleze opulenţa ca să se fută, dar nu şi să cumpere o carte. pentru futai au cu ce, pentru creier nu.
    în privinţa cotoarelor, da, e adevărat. şi eu nu suport cărţile cu cotoare belite.
    aşa că nu numai că nu m-am exprimat decent, dar am fost şi în acord cu comentariul tău anterior.

    • ba da, e vina ta. e datoria fiecăruia dintre noi să ne exprimăm în aşa fel, încât să ne facem înţeleşi.

      ce am scris acolo rămâne valabil pentru a-i educa pe oameni să-şi aleagă cu grijă cuvintele. dar uite, dat fiind că mesajul ăsta corespunde aşteptărilor mele, ţi-am oferit drept la replică.

  6. Raluca Hippie says:

    Deci in un pic alta interpretare a titlului: deci aia care post coitum sunt tristi,in loc sa fie happy si zambitori si sa-si pisiceasca partenerul pana adoarme- aia sunt niste animale, dom’le!! De aici o fi aparut vorba aia cu “barbatii sunt porci”?

    • e ca latinii, Ralu dragă. Mai creşti tu şi o să vezi.

    • alexandru says:

      bărbații e porci dacă au crescut în cocină (50% vina mamei dacă așa a fost) și rămâne porci dacă nici femeia care-l alege nu știe să-l educe.
      și am continuat cu porci că asta e vorba, altfel analogia e tristă pentru bietul animal

      • te contrazic, alex. există porci înnăscuţi, în pofida educaţiei materne-paterne-şamd şi oameni extraordinar de calzi & tandri & duioşi în pofida cocinei. până la urmă, educaţia e ca îmbrăcămintea – mai devreme sau mai târziu, cade.

  7. lecturacioasa says:

    bun, deci nu-i vina mea că n-ai înţeles. deci, am spus că madamele îşi etalează opulenţa ca să se fută, dar nu şi să cumpere o carte. pentru futai dau bani, pentru creier nu.
    în privinţa cotoarelor, da, mi s-a întîmplat şi nu suport cotoare belite.
    nu numai că exprimarea era decentă, dar era şi în acord cu comentariul tău anterior. ai preferat să scrii ce ai crezut. păcat.

    • iar eu ţi-am spus că ba da, e vina ta. şi e datoria ta să comunici inteligibil.

      următorul comentariu a fost inteligibil, de aceea l-am publicat. nu e cazul să te repeţi.

  8. lecturacioasa says:

    bun, atunci publică comentariul acesta, reiau aproximativ ce am spus în cel pe care nu l-ai înţeles.
    madamele opulente preferă inefabilul fututului inefabilului prezenţei tale. pentru futai au cu ce, pentru creier, nu.

  9. lecturacioasa says:

    m-am repetat pentru că wordpressul mai face figuri.

  10. Cei șapte spamurai says:

    coelho ar fi împrumutabil, dar e cam bătrîior, iar idioții ăștia de la humanitas au băgat niște tiraje gen ajutoare pentru sinistrați. un tiraj de 0,7 bucăți per titlu ar fi fost rezonabil.

  11. cristi says:

    sug pula fără mâini.

  12. lecturacioasa says:

    nu, mai bine, le dai o revoluţir şi reformă peste bot?
    că nu merită ce-ai scris şi la mine. 🙂

    • Cei șapte spamurai says:

      la revoluție și reformă mi se scoală. revoluția era o tipă bogată, educată, chestii și babacii o trimit la studii la moscova. acolo se întîlnește cu tînărul reformă – student la politehnică – care voia să i-o pună, da’ asta nu voia. chestia e că reformă era cam rupt în cur, avea două mame de hrănit, dar era arătos și avea potențial. și revoluție se apucă să îl învețe pe reformă bunele maniere, mă rog, iar după schema asta reformă îi cucerește inima lu revoluție într-un moment dramatic cu împușcături și trasoare, după care fuge cu el de unde era el și tipu’ ajunge un fel de împărat. foarte mișto, vă recomand s-o citiți.

  13. păi, din câte vezi, ţi-am dat drept la replică şi şansa revanşei.

    dau oricui o a doua şansă, dacă se dovedeşte vrednic. 🙂

  14. lecturacioasa says:

    nu aşa. 🙂 eşti îngăduitoare.
    dă şi tu un interval scurt de timp, un sfert, hai, o jumate de oră, cel mult, pentru replică. atât!

  15. lecturacioasa says:

    tablagioaică. păzea! să-l aud pe vreunu’ că zice ceva de puluri. 👿

  16. Laurentiu says:

    on-topic: o minte deschisa descopera toate sensurile din “Dumnezeu ti-a dat s-o dai nu sa mergi cu ea in rai”
    off-topic: “madamele îşi etalează opulenţa ca să se fută” = fals x3 = vocea prostimii. Pizda isi etaleaza cristalele Swarovski pentru a face in ciuda A L T O R pizde. Punct.

  17. Pinocchio says:

    Ușoară indigestie? N-am. Am fost exilați la Sîngeorz, petrecere cu manele. M-am abținut.

  18. Roxana says:

    Nu dau carti cu imprumut.Dar nu neaparat din cauza riscului de-a nu le mai primi inapoi, ci pentru ca pur si simplu sunt “chitroasa”.
    Nu mi se pare normal sa dau niste sume pe carti sau pe orice altceva pentru ca mai apoi sa beneficieze altii de acele lucruri .
    Daca vrei sa citesti, cumpara-ti carti.
    Obisnuiesc sa daruiesc carti doar pe-alea care nu mi-au placut in mod special.De curand am dat Realk ( a fost ok cartea, insa nu mi s-a lipit de suflet) : am avut un fel de Secret Santa @ work si cartea asta a ajuns in mainile unei tipe care sigur nu gusta genul si mai rau de-atat, nu va intelege ce scrie acolo .

  19. imi place sa imprumut carti. se intampla sa citesc cate una,extraordinara,sa vreau sa vorbesc despre ea cu oameni care n-au citit-o , le-o ofer daca n-au de unde s-o mai ia sau n-au cu ce. intotdeauna le primesc inapoi, pentru ca si eu le inapoiez intotdeauna. “tombuctu” s-a plimbat cateva luni, am primit-o inapoi perfect conservata.si cu un semn de carte brodat cu initialele mele:)

  20. acum, in romania. aceeasi ca a ta, probabil. si daca suna a elitism, e unul natural, e firestenie, pur si simplu. oameni care ofera, cer, primesc, daruiesc cand ceva incanta foarte mult pe altcineva.

  21. dolores says:

    Nu-i chiar rau sa dai carti la imprumut.E dovada faptului ca oamenii sunt dornici sa citeasca ceea ce e minunat.Daca vad ca imprumutul nu vine inapoi,li cer de la obraz fara jena.Daca nu vine a doua oara nu mai dau.

  22. la carti si altele, mai merge . la femei, nu:). imprumut,impartasire, kestii

  23. bogdan says:

    Eu am dat cărți cu împrumut și cu rare excepții mi s-au întors ca naibii. Așa că acum nu mai dau. Eu sunt foarte riguros și fanatic în anumite chestii, cum ar fi în aceea că doresc să mi se dea înapoi cărțile așa cum le-am dat. Sunt ca ăia de la Waffen SS. De fapt am și mutră, peste de obicei sunt luat drept neamț, și nu o combinație slavo-greaco-daco-romană așa cum se pare că sunt de fapt.

    Am o verișoară ciudată. Mi-a cerut odată o carte, o singură dată. Dacă nu i-o dădeam eram bulangiu, dacă i-o dădeam o pierdeam. Cum acum doi-trei nu puteam să-mi cheltuiesc salariul lunar nici dacă mă străduiam destul de mult, acum cu colapsul ăsta este de ajuns să mă duc o dată la cazinou și gata cu salariul lunar, am cumpărat încă un exemplar și i l-am dat pe cel vechi verișoarei, cu împrumut, cică. După un an, când am îmcercat să dau de verișoară, aia își schimbase adresa și dispăruse. Karma.

  24. deutsch says:

    intr-un fel sau altul orice carte se intoarce inapoi la un moment dat, ca un bumerang bine aruncat

  25. lecturacioasa says:

    mda, se-ntoarce zdreanţă… 🙁

    • deutsch says:

      foi indoite, pata de unsoare, SUBLINIERI!, notite,foaie rupta si lipita cu banda adeziva, cotorul lipit cu brrrr ,leucoplast”am vrut s-o repar”…mai stii vreun alt pacat?

      • lecturacioasa says:

        copertă cu colţ lipsă sau îndoit mitocăneşte, colţuri de pagini îndoite că n-avea, futu-i, ceva de pus ca semn de carte…

        • deutsch says:

          mai stiu una: un tantar stropsit

        • deutsch says:

          vorba aia, un amic mi-a bagat o carte pe gat , ca se-intampla sa imprumuti si fara sa vrei neaparat. I-am pus-o pe-un dulap si i-am restituit-o cam pe cand am crezut eu ca banuie el ca-s gata ,hm, c-o dunga groasa de praf exact pe masura cutiei depozitate peste. Si decolorata la model. Asta satisfactie!

  26. deutsch says:

    teoria pare cam hilara .si ca sa nu capete vreun iz malitios dau direct un exemplu. Mrs.Dalloway, iubita, avuta si prin imprumut pierduta. Pierdere atat de dureroasa ca nici n-am mai cautat-o, la urma urmei sunt mai multe carti de citit decat cate ore-mi are ziua. Dupa muuuult timp primesc cadou un film nemaipomenit, deci Mrs. Dalloway is back, dar ma incapatanez si tot nu cumpar cartea .plec in concediu cu lecturi usoare la Bodensee si dau de un anticar intr-o camaruta imposibil de mica si ticsita de carti care sfidau orice lege a gravitatiei , cumpar o “turma” intreaga si in timp ce o pastoresc spre usa anticarul ma striga din urma si mai primesc o carte cadou. Mrs.Dalloway

  27. deutsch says:

    Hm, sa facem distinctie, imprumutatorul nu vrea, nu poate sau nu are tinere de minte? E esential de stiut pentru strategia recuperarii

  28. lecturacioasa says:

    Lorena,
    îţi place mirosul cărţilor noi, proaspăt tipărite sau al celor vechi, mirosul de anticariat?

  29. lecturacioasa says:

    îmi pare rău.

  30. Laurentiu says:

    Pledoarie pentru libera circulatie a cartilor:
    @fetelor, fetelor, fetelor
    daca veti preabinemeritata, Dumnezeu ma va trimite in patul dvs. Daca pana acum cateva zile futeam habarnist, acum, daca ma intrebati “de ce ma futi, ba ?” eu nu voi mai ramane blocat ca bou’ la poarta noua ci, cu o privire sclipind de inteligenta va voi spune: “eu va fut pentru ca, fiindca, deoarece, asa cum bine a spus Mircea Cartarescu in “De ce iubim femeile”, sexul implică o profundă îngustare a con­ştiinţei, o coborâre adânc sub convenţiile socia­le şi etice, o eliberare de tabu-uri, de dezgust, o căutare a plăcerii în interzis şi perversiune…plm. Va dati seama ca daca X (femeie!) nu-mi imprumuta cartea, ati fi fost in pericol sa fiti futute de un nenorocit de manelist ?

  31. lecturacioasa says:

    fut orbitor.

  32. Laurentiu says:

    Wait a minute, wait a minute (piua, pentru fraierii care n-are valoarea mea)
    ete Bogdan cu: “Sunt ca ăia de la Waffen SS. De fapt am și mutră, peste de obicei sunt luat drept neamț”
    Ma, ma lasi. Parca aud: şnelll, şnell, ia, ia…ia ia, ia-ia, şnel, iaiaiaia oh uf stopwatch => 9 secunde si sase sutimi.
    Ben Johnson suck !

  33. bogdan says:

    Ca să mai desacralizez un pic atmosfera. Apropo de verișoare. În vacanțele ei de vară de la liceu mai venea la maică-mea o puștoaică din provincie, care am înțeles că mi-era rudă. Tipa – o Geamănă foarte atrăgătoare, dulce, simpatică, cu personalitate. Semănam cumva la piele și la păr, tenul deschis și părul spre blond. O răsfățam, am dus-o până și la Lăptărie și îi cumpăram mici cadouri, așa, ca să aibă și ea niște termene de comparație. Un amic de-al meu tot voia să i-o tragă. A venit odată în vacanța de iarnă, într-a doisprezecea. Hai să-i cumpăr mănuși la Romană, seara. Între noi o diferență de 16 ani. Ne dăm jos din taxi la Romană și tipa mă apucă decisă de mână. Eu mă înroșesc la față ca un virgin – nu-i dau drumul la mână – și am o erecție care m-a ținut tot episodul cu mănușile și drumul înapoi, cât ne-am ținut de mână. A doua zi îi arunc pastila maică-mii, cu un aer nepăsător, ca în filmele englezești: ”Auzi, mamă, Cătălina ar fi bună de soție, e harnică și e frumușică”. Maică-mea se uită o dată scurt la mine și îmi spune: ”Ți-e nepoată, ești verișor de gradul doi cu maică-sa”. Da, așa era. M-am gândit dacă merita să fac o prostie, eram totuși rude, nici apropiate, dar nici foarte îndepărtate. Frământat de controverse de natură filosofică, m-am destăinuit unui amic, i-am povestit că îmi doresc, da, ruda. Amicul mi-a spus: ”Bogdane, la engleji se căsătoreau verii primari între ei ca să rămână averea în familie”. Asta m-a hotărât – nu am mai încercat. Până la urmă, totul are o limită.

    • delicioasa poveste. erectie,nevasta,erectie,nevasta.asta-i criteriu pentru sexagenari si gentlemeni. de dragul monumentului care esti in inima mea,spune-mi, ba chiar jura ca nu e verisoara cu cartea.

      • păi nu e. aia e din Bucureşti, asta e din provincie.

        şi nu ai înţeles. nu e erecţie, nevastă. e Lăptărie-cadouri-alt bărbat-gelozie-mănuşi-erecţie-nevastă. autre chose.

      • bogdan says:

        Nu, aia e mult mai mare ca mine :). Și nu voiam să-mi iau nepoata, de fapt, nu verișoara, verișor eram doar cu maică-sa, de nevastă, voiam doar să mă culc cu ea, ca să pun punctul pe i. Pe maică-mea am întrebat-o doar ca să aflu gradul de rudenie, pe care nu mă obosisem să-l aflu până atunci, speram să fie nepoata soției unui văr de gradul IV, ca lucrurile să fie frumoase.

    • gata, s-a facut praf monumentul. tandari. sa-i dai palpitatii mamei tale pentru o lolita de gradul trei, orisicat. doar nu era pericol de hemofilie sau ceva. dar cu ” controversa filosofica” m-ai sedus inubliabil:)

    • Lingăul de aur says:

      îți spun eu, dacă tipa era pe-a doișpea, avea 18 ani, iar tu 36. ai încurcat pastilele, în loc să iei compensatele sau așa, de inimă, de ficaţi, de bătrîneţe, ai luat viagra, te-au fraierit ăia la farmacie. şi eu am păţit-o, dar nu era verişoară, era o mătuşă. bogdane, sîntem nişte boşorogi amîndoi, pupu-te-n cur!

  34. morbo says:

    de parca ne pasa de lege. traiasca rusii, torentele si piratarea!
    bine, la asta cu cartile m-ai pus pe ganduri, ca eu imi justificam descarcatul de filme prin faptul ca vreau sa contribui la falimentarea domeniului. pt ca dupa aia lumea sa n-aiba ce sa faca si sa citeasca. dar imprumutul de carti poate e mai putin daunator, pt ca are potential mai mic. trebuie sa gasesti pe ala care are cartea care-ti trebe tie, sau sa se trezeasca unu sa-ti recomande vreo carte pe care o are. e mai la nimereala decat cu filmele. mai simplu te duci la librarie si-ti cumperi.

  35. :))) oameni buni, vă mulţumesc. râd de tot acest dialog de mă piş pe mine. mersi că i-aţi adus veselie unui suflet chinuit de tristeţea menţionată mai sus. sunteţi bestiali.

  36. Laurentiu says:

    @noemi k.
    Doamna, oare va iubesc ?

  37. alexandru says:

    pot să adorm fericit! mulțam laurențiu… pe bune că meriți bani. da probabil pe scenă ai avea trac și nu ai mai fi așa bun.
    lolita, prima mână, sfooorrrrrr….

  38. creca says:

    ba’ scnoabelor, nu sa ezista autor care sa nu se bucure ca finca i se da cartea de colo-colo.Numa’ o proasta(carte) are un sengur cetitor intr-o sengura pozitiune. Dasteapta(cartea) tre’ LUATA, posedata,dusa la posta,intoarsa de la posta,vlaguita si rasfututa si numa’ dupe ce ii cad zdrentele da tot ce are in ‘mneaei..si nici atuncea.Ce Loren,eu dac-am traficat bataia de campi la neste gisculitze si dac’acu umezesc o gramada de limbi destu pe capriciosu tau, vreai sa spui ca ti-e trist?

  39. bogdan says:

    Apropo de petrecerea Anului Nou, soră-mea cu cumnată-meu, cu nepotă-meu, cu gagică-sa și cu sora gagicii cu soțul au fost să petreacă la restaurantul unui amic, mai interlop, așa, de genul lui, dar băiat fin de altfel. Mâncare super, rubedeniile mele se duc de vreo trei ani acolo, dar dacă anul trecut a fost un DJ cu muzică bună, anul ăsta au venit niște lăutari care cică ar fi trebuit să cânte o jumătate de oră. Băieții au cântat toată noaptea, tare, și nu numai lăutărească, ci și manele, de mi-au înnebunit rubedeniile, c-așa voiau cei de la masa cu interlopi, că a existat și așa ceva. Mă amuzam de cumnată-meu, după aceea, care îmi spunea că au plecat cam toți de calitate de pe aici, doctori buni în câțiva ani nu o să mai avem deloc, că ăia bunii o tirează într-un ritm înfiorător, și că noi, românii geto-daci vom fi o minoritate în marea (mareea) neagră de interlopi maneliști.

    Eu, după o pauză de un deceniu, am stat în București, acasă. Timpul nu mi-a permis o escapadă în Ardeal sau în Banat sau la Budapesta. M-am uitat la niște filme bune, două erau de frații Coen, ”O brother, Where art thou” și ”The Big Lebowski”, am halit și am băut ceva, nu m-am uitat nicio secundă la tembelizor, nu mai fac asta de ani de Anul Nou și m-am culcat relativ devreme. Sincer, petrecerile astea recunoscute oficial nu-mi plac, îmi plac alea surpriză.

    • Marghioala says:

      Doamne, Bogdane, cat esti de inocent. Aproape ca’mi doresc sa devii victima unui viol ca sa vii sa povestesti cu ochii mariti de emotie si mainile tremurande prima ta experienta sexuala.

      • garcea says:

        esti foarte indulgenta, daca´mi permiti sa exprim o parere mai naiva, ashea.

      • garcea says:

        Nici nu stiu de ce sa fiu mai mindru: ca m´ai bagat in seama pe anul asta sau pt ca mi´e mi zici orice!?

        • Marghioala says:

          Vezi ca te’ai scapat de fericire cand ai pus un apostrof aiurea. Poate nu’ti mai primesti whiskas’u’ sau pedigree’u’ sau cu ce va hraneste ea p’aici, ca de la mine nici apa, neam paie, doar bataie, ca’i sfanta.

          • marghioala, parcă ne ameninţai că tu eşti o cititoare exigentă şi ai ce citi în blogosferă, nu te mai cobori la retarzii de-alde noi. te invităm să nu-ţi mai amărăşti zilele cu oameni cărora le găseşti atâtea defecte şi să cauţi texte care să corespundă orizontului tău de aşteptări. mersi anticipat.

        • Radu says:

          Asta cu multumesc anticipat imi place foarte mult.
          Ma vad umbland pe strada si multumind anticipat in stanga si-n dreapta, cu picioarele lipite si mainile pe langa corp.

        • Marghioala says:

          Lorena, cum iti place tie sa faci presupuneri in numele meu si sa vorbesti in numele tuturor. Totusi, tu ce nevoie mai ai de retarzenii de’astea cand te ai pe tine care sa pui si intrebari si sa’ti raspunzi singura la ele? Mersi de invitatie, o voi onora cand voi considera eu de cuviinta.

      • bogdan says:

        Mersi, Marghioala, e plăcut să știi că o persoană atât de șarmantă și de atrăgătoare ca tine te vede ca un innocent.

        By the way, prima mea experiență sexuală care s-a prelungit timp de trei luni cu mici pauze a fost cu o nimfomană mai mare cu 14 ani decât mine, e istorie, cred că pot să mă refer după atâta timp la asta.

      • garcea says:

        Marghioalo, tu care esti o doamna atit de umblata ca vezi peste tot numa teachers la pet, nu faci decit sa intaresti zicala: femeia la cratima! Daca imi permiti o sa vin direct la tine ca sa rectific, ca astia au ceva alergie la latex.

    • morbo says:

      ce-as vrea sa vad un film cu manelisti facut de fratii coen.

  40. i.f says:

    Eu imprumut, mereu. N-as putea sa zic, totusi, in ce stare mi se intorc cartile, ca n-am mai primit una inapoi de nu tin minte. Imi face placere sa imprumut si pana acum nici nu m-am gandit la aspectul financiar, ca cineva ar putea sa ceara o carte cu imprumut ca sa n-o cumpere, fiindca eu imprumut doar cand nu gasesc sa-mi cumpar eu si cand even the library has failed me.

    In plus, nici n-as sti cum sa zic ‘nu’ si daca, ad absurdum, as reusi, m-as simti apoi groaznic de vinovata. Pana acum, e ok. Doar cand imi trebuie vreo carte pe care am imprumutat-o si care, evident, nu se mai editeaza, ma oftic. Ah, si o data am plans dupa o editie superb legata si scumpissima a unei carti care oricum se gaseste greu. Sa-mi trag palme si acum! Dar daca mi-ar cere-o cineva, as da-o din nou. Ca sa vezi ca omul invata din greseli – not.

    Ah, poate ca sunt eu mai mimoza, dar sa-ti spuna cineva ca nu iti imprumuta o carte e hurtful. Adica mie-mi spune ca persoana cu pricina n-are incredere in mine si mai e si egoist(a). Si stim doar ca ‘sharing is caring’.

  41. Radu says:

    Si eu ma iubesc sincer, din toată inima, mă bucur că ma am, că sunt lângă mine chiar dacă sunt departe, că mă înţeleg, că mă susţin si că-mi pot vorbi la orice oră din zi şi din noapte.

  42. dadatroll says:

    Deasemenea sti ce sar mai putea interzice? Vorbitu si scrisu pe bloguri. Ca daca cumva se scapa vreunu si zice la altu cum se termina finalu la Codru lu da Vinci ca de fapt Sophie era o vampira si ca ia la omorat pe ala la hotel si ca de fapt profesoru era intrunchiparea lui Alexandru cel Batran sau cum ii zice si ala numai cumpara cartea cum e normal? Pai nar fi pacat?

  43. GomezZ says:

    antipatia pentru cei care imprumuta carti ai dezvoltat-o de cand ti-ai publicat cartile? crezi ca se inghesuie lumea sa ti le imprumute ? crezi ca ei iti mananca veniturile? te simti ca acei artisti carora li se pirateaza melodiile? not!

    pana la urma, chestia asta tine de cei care le cumpara. pentru ca ei le cumpara, ca mai apoi sa le imprumute, sa-ti diminueze tie vanzarile. leaga-i si da-le un bici pe spate. totusi, merita si o limba pe gat, ca na, ei le cumpara pana la urma.

    ahhh – razbunare + multumire? BDSM all the way…

    • de când îmi dictezi tu mie ce să simt şi ce nu? e un mod prost de a-ţi face intrarea pe acest blog.

      ieşi afară şi mai sună o dată. de data asta cu mai multă diplomaţie. sau dacă nu eşti în stare, ieşi afară şi atât.

  44. GomezZ says:

    pai de ce nu specifici la about me ca accepti numai lingai?

    • Ca toţi oamenii care îşi fac din intruziune şi agresiune un mod de viaţă, nu ai înţeles.

      O întrebare: de ce genului tău de om un mod de adresare respectuos – mai ales că nu am făcut armata împreună – i se pare “lingere”? Serios, ce-aţi făcut voi în ăia primii şapte ani de acasă?

  45. Lotus says:

    “Între noi fie vorba […] împrumutul de cărţi mi se pare similar furtului de muzică de pe torente. Adică e vorba de un content pentru care, conform legii, tu trebuie să plăteşti o anumită sumă de bani. Dar pe care tu ţi-l însuşeşti gratuit.”

    Wrong, wrong.

    În primul rând, chiar dacă tu spui că bibliotecile sunt ok, eu dacă nu fac rost de carte de la tine o iau de la bibliotecă. Deci din punctul meu d.v. e la fel.

    Secundo, informaţia ar trebui să circule cât mai liberă. Nu să fie taxată. Este absurd să taxezi informaţia, deşi este un element de bază al societăţii noastre. Este absurd să trebuiască să plăteşti un patent doar pentru că
    altcineva a avut acea idee înaintea ta. Este absurd să consideri că e rău să împrumuţi cărţi.

    Problema e că arta/cultura/cunoaşterea şi economicul/financiarul sunt 2 planuri perfect paralele care se intersectează în secolul nostru. Paradox. De aici o serie de anomalii. În realitate un artist nu ar trebui să işi pună problema unui trai decent sau chiar foarte bun, care trai nu ar trebui să fie condiţionat de numărul de cărţi vândute ci de valoarea artistului. O societate normală ar trebui să recunoască această valoare, dar evident că nu este aşa. Recunoaştere nu înseamnă număr de cărţi vândute, asta este o prostie.

    Iar cărţile ar trebui să fie cât mai mult împrumutate.

    E interesantă perspectiva ta de autor. Probabil dacă nu ai fi publicat nimic ai fi avut altă opinie. Şi dacă nu ai fi avut prieteni autori. Oare?

    La fel e interesant că imediat ce Lorena Lupu spune că nu e bine să se împrumute cărţi, toţi sar în comentarii cu: pfuai, ce rău e să împrumuţi cărţi… :)) Nu e rău. E foarte bine.

  1. January 6, 2011

    […] Read the original: post coitum, omne animal […]

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger