Poșta redacției: Aventura mea online

Foto: picjumbo.com

Periodic, oferim iubire cititorului nostru. Nu ne întâlnim cu el la cafea sub pretextul unei colaborări nedefinite şi fără buget, nu răspundem pozitiv avansurilor lui, pentru că dacă doream să facem sex random cu necunoscuţi, deschideam salon de masaj erotic în zona Pipera, să fim aproape de clientela high class. Pur şi simplu, citim cu atenţie şi empatie un mail cu o problemă personală stringentă, pe care mi-l trimiteţi pe birou@lorenalupu.com şi venim cu câteva idei de soluţii pe care, dacă vreţi, le aplicaţi, şi dacă nu, nu.

De asemenra, atâta timp cât nu avem un contract de consiliere one-on-one, mailurile cu “vreau răspuns privat şi să nu publici pe blog” se ignoră. Eu îţi respect nevoile şi problemele, atâta timp cât tu îmi respecţi termenii şi condiţiile.

Scuze de introducerea lungă, dar am mai avut nişte microincidente zilele astea şi cu cât ne înţelegem mai repede, cu atât nu va fi nevoie de genul ăsta de introduceri.

Perfect, să trecem la misiva zilei:

Dragă Lorena,

 

Îmi place să citesc istorisiri și sfaturi din rubrica „Poșta redacției”. Am învățat multe de acolo și îți scriu și eu despre o frământare de-ale mele pentru cazul în care ai dori să-mi oferi un sfat.

 

Am instalat acum câteva luni o aplicație de dating și am avut parte de puține match-uri care s-au sfârșit cu „ghosting” din partea interlocutorilor, încă din faza incipientă.

 

O să scriu doar despre un caz anume care mi s-a părut mai important decât celelalte.

 

Am cunoscut acolo un tip interesant, din altă localitate, cu care aveam multe lucruri în comun: munca în domenii similare, un stil de viață compatibil și părea că împărtășim aceleași valori și principii de viață. Nu m-am așteptat să îmi placă de el, dar am vorbit și pe Skype o dată și mi s-a părut că ar exista o șansă să ne înțelegem bine în realitate fiindcă a fost o conversație foarte plăcută și relaxată.

 

El a propus să ne vedem și am fost de acord fiindcă ăsta e scopul unei aplicații de dating – să faciliteze o întâlnire reală, nu să se trimită sms-uri la nesfârșit, deci am interpretat sugestia ca pe un „green flag”.

 

Din cauza unor probleme personale, nu am putut călători chiar săptămâna aceea, cum și-ar fi dorit el, așa că am propus să ne vedem în 2 săptămâni de atunci, în cadrul unui eveniment care părea să-l intereseze și pe el (avea legătură cu o pasiune pe care o aveam în comun). Un alt motiv pentru care am vrut să combin întâlnirea cu un alt eveniment a fost ca în cazul în care nu își face apariția, măcar să fiu mulțumită că nu am mers 8 ore cu trenul degeaba pe timp de Covid. Oricum, dacă nu se ivea ocazia asta, eram dispusă să mă deplasez special pt acea persoană fiindcă, la urma urmei, o relație la distanță ar presupune multe deplasări deci trebuia să îmi asum chestia asta. El a fost de acord cu propunerea, nu a insistat pe alternative, deci nu aveam cum să ghicesc dacă nu îi convine. El mai sugerase înainte de asta să vină în orașul meu dar mi s-a părut un gest prea măreț pentru o primă întâlnire și cel mai cinstit mi s-a părut să facă fiecare un efort. Cred că a încercat și să facă aluzia de a merge la mare fiindcă avea dor de ducă însă, la fel, mi s-a părut prea mult din prima. Oricum, părea destul de entuziasmat.

 

O săptămână de la stabilirea întâlnirii a fost tăcere mormântală din partea lui și mi-am zis că:
a) nu mai este interesat;
b) misiunea a fost îndeplinită, urmează să ne vedem și consideră că nu are rost s-o lungim pe mess;
c) e atât de ocupat încât nu are timp nici să respire.

Nici eu nu i-am scris lui nimic.

 

La finalul acelei săptămâni, am aflat că evenimentul s-a amânat cu 5 zile și pica într-o sâmbătă, așa că am rupt tăcerea anunțându-l de schimbare, apoi l-am rugat să-mi spună dacă reușește să ajungă. Răspunsul lui a fost ceva de felul „în principiu da, că nu am nimic planificat pentru atunci”. Îmi pare rău că nu am fost mai directă să îi zic ce gândesc: super, îmi place „entuziasmul” tău.

 

În mod normal, măcar cu o zi – două înainte, ar fi trebuit să discutăm logistica – unde ne întâlnim, la ce oră, mergem întâi la eveniment și apoi mai stăm de vorbă sau invers, unde ne plimbăm ș.a.m.d. Asta nu s-a întâmplat și nici eu nu am inițiat o nouă discuție fiindcă eram destul de sigură că nu mai e interesat și eu deja îl rugasem să confirme prezența; nu avea sens să îl mai rog asta încă o dată. Până la urmă nu am mai plecat din oraș nici eu și l-am șters de la prieteni pe canalele de social media fiindcă semnul a fost clar de „ghosting”. La vreo două zile de la „întâlnire”, surpriză! Mi-a scris el mie și mi-a dat din nou cerere de prietenie cerându-și scuze că nu și-a făcut apariția fiindcă a fost foarte ocupat. Okay, și eu sunt foarte ocupată dar găsesc 30 secunde toată ziua să trimit un sms la nevoie. I-am răspuns doar că mi-am dat seama că nu o să vină fiindcă nu a mai anunțat nimic.

 

I-am mai dat două șanse să vorbim măcar audio pe mess, sperând eu că vom programa altă întâlnire fiindcă chiar dacă am început cu stângul, poate că nu era totul pierdut. La a doua șansă, ca să fie totul cât se poate de clar, a rămas stabilit că mă sună el la o anumită oră, când suntem amândoi liberi. Nu a făcut-o, din nou nu a anunțat nimic, așa că eu i-am dat block pe mess până la urmă fiindcă mi s-a părut că vrea să își bată joc de mine și de timpul meu.

 

Acum stau și mă întreb dacă e ceva ce aș fi putut face mai bine ca să evit această situație. Mă gândesc că poate atunci când am vorbit pe Skype și-a dat seama că nu sunt genul lui d.p.d.v. fizic (deși pe aplicația de dating nu am pus nicio poză de fotomodel ca să fac reclamă falsă) și/sau trebuia să risc mai mult, să nu combin întâlnirea cu alt eveniment ca să se simtă mai responsabilizat și special (habar n-am, zic și eu) și fiindcă 3 săptămâni au fost poate un timp prea îndelungat până la prima întâlnire și se putea întâmpla orice până atunci: să se împace cu o fostă prietenă, să fi ajuns într-o relație exclusivistă cu altcineva sau pur și simplu să fie alte persoane pe care vrea să le vadă. Sau poate m-am pripit eu cu unfriend-ul și asta i-a activat orgoliul. Chiar nu îl înțeleg, dar îmi pare rău că nu am avut șansa să ne cunoaștem mai bine fiindcă părea să existe potențial. Știu că nu contează vârsta foarte mult, dar poate faptul că era mai mare cu 8 ani decât mine ar trebui să însemne ceva și să demonstreze maturitate și seriozitate.

 

Apreciez orice sfat ai avea pentru mine și sper ca experiența aceasta să fie de folos altor persoane.

 

Mulțumesc mult,

X. 

***

Dragă X.,

Să încep prin a fi sinceră. Piaţa de dating din ultimii cinci ani mi se pare foarte, foarte toxică. Să fiu o fată de 20 şi ceva de ani, cu dorinţa sinceră de iubire specifică vârstei – cred că aş face o depresie majoră.

Asta pentru că o mare parte din masculii eligibili au nşpe mii de sites şi forumuri unde se îndeamnă unii pe alţii să extragă sex cât mai repede cu investiţie minimă în orice nouă cucerire. Iar chestia asta ucide din start orice urmă de respect, de emoţie, de atenţie reală, crearea unei comunicări autentice etc. Tot ceea ce face o iubire să fie o iubire.

Şi ar trebui s-o împart în stânga şi în dreapta chiar aşa? întrebi tu. HELL NO. Sau dacă o faci, măcar fă-o pe un app de sugar dating, să fie un serviciu reciproc, vorba unui hit românesc din anii 90: “Tu ai banii, eu am anii, / Suntem ca americanii.”

Nu e cazul să vină la tine înainte să ştii tu sigur că vrei să-l primeşti la tine, nu e cazul să mergi la mare cu cineva care nu ţi-a dovedit că e de încredere, şi varianta ta, să vă vedeţi undeva unde te duceai oricum, mi se pare cea mai corectă.

De ce te-a ghostuit el? Exact din motivul pentru care te-au ghostuit şi restul. Sunt la vânătoarea de coţăială pe fast forward pe care şi-o tot predau unul altuia pe forumuri, iar o fată care n-o va pune pe tavă uşor nu le conferă bragging rights.

Lasă-i să-şi exerseze strategiile cretine de pick up pe mamele lor şi move on.

*

Iar dacă ăsta nu era mai mult decât extaziat să te vadă – tot acest “vai, dar dacă” e doar o pierdere de vreme şi nu, nu exista potenţial decât în mintea ta.  Faptul că are potenţial pentru sine (adică nu e urât şi nu e prost) nu implică şi faptul că are potenţial pentru tine.

Eu am avut noroc în viaţă de câteva persoane care m-au plăcut cu adevărat. Şi dacă urma să ne vedem,  ziua de dinainte piuia telefonul de zici că mă mutasem în coteţul de găini. Mesaj – mesaj – mesaj – mesaj, de-mi venea să le dau block să mai tacă. Un om care te place cu adevărat VREA să stabiliţi exact ce şi cum, VREA să te vadă, VREA să fie parte activă din logistică şi are fluturaşi în stomac la ideea că te vede.

Cui i se fâlfâie atât de amplu nu îi eşti de fapt necesară tu, ci încă un trofeu la activ. “Am tufut-o şi pe aia”. Şi NU VREI să fii “am tufut-o şi pe aia” nimănui. Sau eşti regina, sau nu eşti nimic.  Te descurci mai bine singură.

Vestea bună e că sunt o grămadă de băieţi minunaţi, sufletişti, care vor relaţii. Dar ăia nu te vor pistona, nu te vor agasa şi va ţine de tine să-i observi şi să le întinzi o mână.

Cine nu o ia cu 100% entuziasm şi preţuire nu e omul tău.

Sper că ţi-am fost utilă,

Lorena.

***

Dacă v-a plăcut acest text, puteți susţine activitatea siteului cu o donaţie.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.

 

 

 

 

 

 

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

7 Responses

  1. Desdemona says:

    Sunt un gigel idiot, categoria care pretinde sex de la femei care nu-i datorează nimic, încă nu s-a prins că pentru asta există o categorie de profesioniste care oferă servicii contra cost, că o femeie normală n-are de ce să ofere sex unui labagiu oarecare. Îmi iau nick de femeie să par mai puţin labagiu, dar mă trădează frustrările de nefutut cronic.
    O să mor singur, probabil în miezul unui act de labă, înjurând în continuare femeile că nu+şi oferă degeaba timpul şi corpul unui nimeni în drum ca mine.

    • Lorena Lupu says:

      Băi zdreanţă infectă, ni se rupe adânc pula de ce vrei tu, până nu ne e clar că ai de oferit ce vrem noi. Până prinzi adevărul ăsta simplu despre femei, spor la labă şi înjurat pe net, sau poate plăteşti şi tu o curvă o dată pe săptămână să-ţi facă o muie în scârbă şi te-ai rezolvat, Ah, na şi block, că după cât eşti de prost, pari genul care se va bucura de atenţie şi va crede că avem o conversaţie. Ceea ce, în mod cert, e de evitat. Jegurile ca tine trebuie lăsate să moară de singurătate şi depresie.

  2. Andrei says:

    ca să filtrezi oamenii mai bine, merită să investești pe siteurile de dating care au o taxă lunară. Da, e clar că după ce te-a văzut pe skype nu i-a mai plăcut de tine, de aceea ca să eviți pe viitor chestii asemănătoare, încearcă să ai discuții live la cameră cu ei cât mai rapid. Niciodată să nu tragi de discuții cu cineva care nu răspunde, nu oferă alternative, ți-ai zis intențiile, oferta, aștepți, nu primești răspuns satisfăcător? o lași așa.

  3. Iulian says:

    Dacă e frumo, isteț și scrie fabulos iar tu nu ești supermodel, atunci poți din start să consideri că ai o concurență foaaaaaarte largă, iar el va alege ca un copil în magazinul de dulciuri.
    Bărbații care vor relații serioase pe site-urile de dating nu sunt nici frumoși ca Zac Effron, nici cei mai versați în ale conversației, că de aia sunt pe online, că nu se pricep la sedus femei…
    Din punctul meu de vedere ai două opțiuni: fie te chinui să faci un ”bărbat serios” dintr-un pleiboi din ăsta, fie înveți să-ți placă unul care e deja ”bărbat serios” 😛

  4. X says:

    Bună Lorena,

    Îți mulțumesc din suflet pentru sfaturile sincere și utile!

    Ai dreptate în ce ai spus aici și sunt complet de acord că la persoana potrivită interesul și entuziasmul vor fi evidente. De asemenea, mi-a plăcut remarca despre ce înseamnă a avea potențial; nu m-am gândit la asta așa până acum. Despre partea cu vânătoarea de partide ușoare nu știu ce să zic; ar putea fi așa în unele cazuri, iar alte cazuri de ghosting s-ar putea explica și prin faptul că unii indivizi dau swipe/like la orice profil, fără discernământ, și după ce se face match-ul încep să analizeze și să își dea seama că de fapt nu vor să discute cu persoana respectivă din varii motive.

    Acum fac o pauză, dar pe viitor nu aș scoate aplicațiile complet din ecuație fiindcă au avantajele lor. Cea despre care am scris aici era una de nișă, deci m-a ajutat să aplic un oarecare filtru și să evit multe interacțiuni fără rost.

    Oricum, cel mai sănătos, după părerea mea, e să nu „cauți” un partener și să fii pe mindsetul acela că ai „nevoie” de cineva (fiindcă atât timp cât avem un sistem de sprijin format din rude, prieteni, eventual terapeut – pentru cine își permite – și Poșta Redacției :D, nu avem nevoie de nimeni altcineva) ci e suficient să fim receptivi atunci când o să întâlnim o persoană care ne îmbogățește viața în alt mod. — Asta ca să închei într-o notă pozitivă cum am apreciat că ai făcut și tu. <3

  5. antigelu says:

    Daca am inteles eu bine, propunerea de intalnire (ba chiar sejur la mare) a venit din partea lui, dupa sesiunea de Skype. Deci i-a placut ce a vazut.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger