Azi, drag internet, vă voi expune cele mai triste forme de viață pe care le găzduiești.
Dar s-o luăm cu începutul. Salut, sunt Lorena. Creator de content online cam de când există online în România. Da, uneori îmi place să spun glume, pentru că viața e veselă, dacă nu o iei prea mult în serios. Le și marketez clar ca glume: azi mă AMUZĂ cutare.
îmi pot continua activitatea pentru că, slavă domnului, există niște mii de oameni capabili de o chestie aparent simplă. Auzi o glumă, dai un emoji cu haha, mergi mai departe.
Atenție. Prin glumă MĂ REFER la glumă. Plăcerea unor gigei să tabere pe om și să înceapă „ești urâtă, grasă și proastă”, apoi să le dea Facebook răcorică 30 de zile NU e glumă, ci doar o expresie a nevoii lor patologice de a deriva satisfacție rănind, umilind și trăgând în jos pe alții. Poate pentru că ei înșiși se simt niște gunoaie de oameni și vor să te tragă și pe tine în tomberonul lor. Sau poate, pur și simplu, SUNT gunoaie de oameni cărora le cresc ficații de fericire când văd că au inoculat durere în alții.
Mbuuun. Pe lângă oamenii care găsesc gluma bună și râd, respectiv oamenii care găsesc gluma mai puțin bună și obiectează, apare această turmă proaspăt pogorâtă din grădina maicii domnului:
Da, știu, la ultimii doi deja mă plictisisem să dau replici diferite pentru același muget inept.
Așadar, sunt Lorena, spun glume pe net, iar inabilitatea bovinei de România de a schița un haha la o glumă duce la acest fenomen. Femeile nu pot spune glume. Femeile nu pot avea personalitate. Femeile nu pot avea umor. Dacă o femeie e oricum altfel decât cu un batic pe cap și cu o privire spăsită în jos, sigur bea, fumează sau se droghează.
Acesta e nivelul prejudecăților din țărănoaia abisală.
Și se remarcă dintre ei muieretul. Muieretul simte nevoia să inventeze o întreagă narațiune plină de frustrări și ratare. Pentru ce? Poate pentru că muieretul postac e de fapt cel plin de frustrări și ratare? Poate că are lângă ea un gigel care nu o iubește, care se folosește de munca ei domestică și flirtează cu altele pe net? Sau părinți care i-au spus toată viața că nu e suficient de bună? Sau un patron abuziv, care nu-i plătește orele suplimentare?
De unde derivă nevoia unui muieret oarecare de pe net să tabere asupra cuiva care SPUNE O GLUMĂ cu astfel de proiecții exacerbate?
„Ignoră-i, Lorena.”
Dacă ignorăm un anumit comportament, nu facem nimic să înceteze.
„Dă-le block acestor patru tentative eșuate de oameni.”
Dacă le dau block, vin alții 5897890 cu aceeași apucătură ineptă și infectă. Adică, tentativa de discreditare și de hărțuire a adversarului – care adversar? Eu nu-i cunosc pe ăștia și nu le-am tufut mamele, să aibă vreun motiv obiectiv să se lege de mine – ok, tentativa de discreditare și hărțuire a unei femei de pe net cu ce-bei-ce-fumezi-ce-iei.
Prefer să abordăm public discuția.
Pe de o parte: de unde ideea că personalitatea și umorul unei femei vin obligatoriu din varii substanțe vicioase? Pentru că norma patriarhală e ca femeia să tacă umilă în colț și cel mult să susure „da, stăpâne”, dacă binevoiește boul să o bage în seamă?
Pe de alta: De ce obsesia asta față de băutură și droguri? Poate pentru că DE FAPT vouă vă frige buza după băutură și droguri, dar sunt prea scumpe față de ajutorul vostru de șomaj?
Și să punctăm evidentul: nu văd „ce ai băut” și „ce ai tras” sub clipurile bărbaților care spun glume. Nici măcar atunci când respectivii sunt vizibil sub influență. Dar să fii femeie în România și să-ți oferi libertatea interioară de a râde este cea mai sinistră ofensă. Pentru gigeii care nu se simt împliniți dacă nu au reușit să te stoarcă de seva vieții. Și pentru muiereturile care nu pot ierta faptul că tu te-ai sustras din capcanele vieții tradiționaliste și nu stai să păzești oala cu ciorbă pentru care nu-ți spune nimeni „mulțumesc”.
***
Îți plac articolele de opinie? Susține site-ul în singurul mod care contează cu adevărat.
***
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
Sh*t They Say