Tu ce ai face dacă ai deveni peste noapte bogat?

Stăteam la poveşti zilele trecute cu o prietenă. Şi ne văietam, evident, despre cum n-avem bani. Şi despre cum, dacă ar ieşi peştişorul de aur în calea noastră, am avea trei dorinţe: o sursă nesfârşită de euro, una de dolari şi una de ruble, just in case.
Şi aberăm noi tot aşa despre cât de tare ar fi să avem oceane de bani, apoi o întreb eu:
-Sis, acum pe bune, tu ce ai face cu banii?
-Mi-aş da demisia, mi-aş lua o casă superbă, aş mobila-o fabulos, aş dota-o cu toate minunile tehnicii, apoi n-aş sta în ea, că aş pleca să călătoresc în jurul lumii.
-Aha. Şi?
-Şi nu e destul?
-Păi, pariez că de la un punct încolo te-ai plictisi sinistru, şi ai vrea să faci ceva.
-Altceva decât spa, masaj şi vizite la coafor? Tu glumeşti.
-Cât să frece şi maseurii ăia la tine, fată!
-Până le zic eu să se oprească.
-Îhm, eu cred că aş înnebuni de inactivitate, oftez eu.
-Ce zici tu acolo? se burzuluieşte prietena mea la mine.
-Eu, dacă aş avea bani mulţi, i-aş reinvesti pe toţi în proiectele mele artistice, se trezeşte Lorena cu confesiunea. Aş face o companie umbrelă, Trollywood Productions, să le găzduiască pe toate, aş investi să le fac grandios, pe picior mare, nu aşa, la minimă rezistenţă, şi aş face showbiz aşa cum îl visez, nu aşa cum mi-l permit.
-Adică tu mi te lauzi că dacă ai avea mulţi bani, ai munci de zece ori mai mult decât munceşti acum, băi handicapato? mă întreabă ea.

De precizat în context, “handicapato” era rostit cu afecţiune şi alint. Şi nu, dacă lăbarul retardat nr. -13 de net îmi zice “handicapato” în comentarii, nu este acelaşi lucru.

-Ştiu că pare ciudat, dar mie chiar îmi place să muncesc. E singurul mod cunoscut de mine în care pot câştiga plus-valoare ca om, îi zic eu. Şi îmi place să investesc efort, energie şi bani în chestii, să le văd cum cresc şi cum se fac mari şi frumoase. Pentru mine, o viaţă de Melania Trump ar fi sinucidere asistată.
-Cred şi eu, cu boul ăla portocaliu.
-Chiar dacă în locul lui era un unicorn translucid, care să se poarte cu regina Angliei de parcă era propria lui mamă, tot m-aş plictisi de moarte să frec duda inutil şi să fiu “doamna Gigel”.
-Dacă Gigel e un unicorn translucid, sigur e gay şi nu te paşte nici un pericol, concluzionează prietena mea.

Dar subiectul mi se pare interesant. Dacă, brusc şi fără cauze logice, v-aţi trezi cu un purcoi de bani în dotare, voi ce aţi face? Şi ce ştiţi sigur că NU aţi face?

 ***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

 

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

12 Responses

  1. iwillneverlookback2017 says:

    LOL. nu mai munceam, ma retrageam la casa mea, departe de familia abuziva, ma apucam de pictura, citit filosofie, psihologie si site-uri de arta.
    De plimbari in natura (never gets out of fashion)
    Poate ma apucam sa imi imbunatatesc limba straina, aveam si profesor.

    Ooo, si fara sa am de-a face cu clienti si munca grea.
    Pe scurt ma dezvoltam ca om, si pana si fizic mi-era mai bine.

    Daca ai bani si timp, trebuie sa fii retardat sa nu fii fericit.

  2. hussar says:

    io as cumpara o insula pe cat posibil cat mai departe de ‘civilizatia’ ultra tehnologizata de acum si as trai cat mai natural posibil (bine..aci e inclusa si o damesa de suferinta-carele sa imi tina de urat in noptile furtunoase). p.d.a.p am 3 exemple de oameni celebri (din familii ultrabogate) care au sfarsit tragic.
    1Michael Rockfeller (halit de canibali —carele nu au stiut saracii pe cine au mancat prin Noua Guinee)
    2Sean Flinn (fiul tatalui sau ) rapit/ucis de vietcong
    3 Steve Jobs ucis de un cancer galopant (boala a invins miliardele lui).
    …viata e scurta, carpe diem, banii nu aduc fericirea dar o intretin

  3. X-uleasca says:

    M-aș ocupa de persoana mea. Casă mică, dar piscină semiolimpică. Grădinuță în spate, că vreau roșii bio și grădinari iscusiți.
    Aș citi, aș înota, aș umbla prin toată lumea. Vreau să văd Scoția, sătucuri din Italia, să revăd Praga, să dau o tură serioasă prin toată Scandinavia, să trag o fugă în Islanda, că peisaje mai faine se găsesc cu greu, aș bate Grecia cu piciorul, poate dau de-un semizeu…
    Aș face un adăpost pentru bătrâni și unul pentru animalele năcăjite, bătrâne, cu probleme, în special pisici.
    Și mi-aș lua câteva lecții de tenis de la Stanislas Wawrinka. Pentru că rever. 🙂

  4. Lorena Lupu says:

    Sună fain.

  5. X-uleasca says:

    Ioi, am uitat.
    Pentru că sunt meschină și am un suflet scofâlcit :), aș lua la rând toate cluburile de mega-fițe din București și de la mare, îmbrăcată casual, machiată cu luciu de buze și coafată cu piaptănul, aș rezerva a mai bună masă, mi-aș comanda un prosecco și aș sta să mă uit la faună.
    Să văd cum le sare tencuiala de uimire gazelelor și cum li se pleoștește barba ironică cetățenilor, că oare ce caut eu pe acolo.

  6. ady says:

    mi-aș achitat creditul la casă (apartament), apoi i-aș da lu’ frate-meu să-și achite creditul la casă și lu’ tata ce credite mai are. apoi mi-aș da demisia și aș pleca în lume. vreun an-doi, poate 3, să văd cele mai mișto locuri din lume (cam toate din punctul meu de vedere 🙂 ) în cel mai mișto sezon pentru acel loc (sezonul cireșilor în floare în japonia, toamna mai știu eu pe unde, aurora boleară), apoi aș lua de la capăt cu cel mai mișto sezon dpdv gastronomic creanga prin lume (când se coc diverse fructe/legume prin pe diverse paralele și longitudini).
    și apoi m-aș întoarce și mai văd eu ce fac după aia.
    între timp mi-aș păstra contul de fb și aș sta cu un ochi pe diverse cazuri cu probleme: asociații care salvează pisici, copii bolnavi, etc. (pt plăți prin internet banking îți trebuie doar un dispozitiv electronic și o conexiune umană la net 🙂 )

  7. Andrei says:

    Well, nu mi-a plăcut să vizitez țări niciodată. Nu prea-mi plac oamenii, i-aş investi banii în diverse firme la mine în oraş, aş finanța o echipă care doreşte să antreneze tineri, aş înfința un club de şah sau e-sports şi bineînțeles aş avea propria şaormerie şi propriul meu bucătar care să-mi facă mâncare pe gustul meu şi să-mi tihnească. Dar nu aş renunța la muncă fiindcă îmi place ceea ce fac.

  8. m says:

    Ce fac acum.
    Glumesc 🙁
    Demisia. Casute in Romania (moi, ai mei, una de vacanta), casuta in Spania, toate cu dotarile aferente. Ajutat un prieten sa iasa din rahat. Mai mult calatorit. Masina mai decenta decat m-as indura sa iau acum. Pus pe picioare o afacere la care nu m-as baga in conditiile prezente.

  9. Radu says:

    N-as mai lucra o zi pentru corporatii, m-as muta periodic in orase facute pentru oameni si as lucra la proiecte interesante, fara birocratie, unde sa simt ca munca mea are un impact mai mare de niste cifre intr-o aplicatie bancara folosita de 10 oameni.

  10. Sonyared says:

    Aaa!De-as gasi pestisorul ala de aur ce da bani asa…exact cat ai nevoie!
    As cumpara pamant ca e ieftin la noi.As da de munca la o gramada de oameni, sa planteze copaci in loc de garduri, intre copaci arbusti apoi un rand de flori. In interiorul hectarelor de teren as face…. un adapost misto pentru animalute mari, apoi unu pentru animalute mici adaposturi gen hotel de lux, nah!Si tot tacamul de angajati de la medic la ala de le face curatenie.Apoi as face un azil de batrani.La fel cu de toate. Si as angaja manageri misto.( Gen Lorena! 😛 ca ea pune suflet in tot ce face!)
    Si apoi .. nu mai stiu. Un spital mare mare cu ambulante care sa aduca bolnavii rapid. si asta m-as face superpreafericita!Mi-as lua ‘vikendurile’ cate un avion privat sa ma duca naibii prin toate locurile misto de pe planeta asta…Si as investi in o gramada de chestii bio si regenerarea planetei.. si chestii faine la care doar poti visa.
    Si as munci desigur cam 10 ore zilnic pentru ca n-as putea sa stau ca vacuta, degeaba.Sa mai zic? Ma trezesc din vis si… ma gandesc la scara mica 🙂 Mai bine fac ce pot cu ce am!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger