Un ginecolog de evitat

În general, nu am preferinţe legate de genul persoanelor de la care solicit servicii. Esenţial e să fie competente, să trateze cu implicare şi bună credinţă ceea ce au de făcut şi să ceară un preţ rezonabil pentru calitatea serviciului oferit.

Dar recunosc, când vine vorba de ginecologi, prefer femeile. Aşa cum şi bărbaţii preferă, îmi imaginez, urologii bărbaţi. Te simţi mai relaxat când specialistul are aceeaşi “aparatură” cu a ta şi ştie din experienţă proprie cum funcţionează. Te simţi mai în siguranţă când specialistul ţi se uită într-ânsa cu un interes obiectiv, profesional, şi nu prin prisma a cât eşti de atrăgătoare şi alte rahaturi neetice de genul. “Vai, dar noi suntem bărbaţi!!” Exact asta e problema. Impresia unora că, dacă sunt bărbaţi, pot încălca limitele personale ale clientului / pacientului, şi că pot să îl obiectifice, sau să îl manipuleze spre anumite decizii.

Înainte să sară trei gigei ofuscaţi fleaşcă în secţiunea de comentarii. ŞTIU, Ştiu că nu toţi bărbaţii sunt la fel. Am şi eu pe social media mea destui bărbaţi decenţi, de bun simţ, care îşi tratează joburile cu creativitate, interes şi seriozitate, şi dacă ar fi ginecologi, probabil că ar face acelaşi lucru. OK, dar când vine vorba de zona ta cea mai sensibilă, parcă nu vrei să joci la loterie.

În special când loteria riscă să dea acest rezultat:

Gigelul ăsta odios e suficient de prost – pentru că prostul, dacă nu e fudul, parcă nu e prost destul – să confeseze public faptul că îşi influenţează pacientele, în funcţie de “atractivitatea” şi “articularea” lor. Că le manipulează, exagerând riscuri pe care le prezintă superficial altor paciente, să le forţeze mâna pentru a păstra sarcini pe care acestea nu le doresc.

Cu alte cuvinte, dacă eşti “atractivă” şi “coerentă”, ai de cărat poveri în plus, pe care gigeii de teapa ăstuia decid că TREBUIE să le porţi, pentru că aşa se simt ei mai bine, pe cheltuiala ta, pe eforturile tale, pe viaţa ta întoarsă cu susu-n jos. Tu, dacă nu vrei un copil, te simţi mizerabil să ai unul, nedorit, sau pe care nu ţi-l permiţi financiar, sau căruia nu-i poţi oferi stabilitate. Dar hei, esenţial e că gunoiul ăsta narcisist se simte mai bine că ţi-a distrus viaţa.

Şi animalul ăsta e suficient de prost să recunoască. Câţi umblă pe şestache şi nu admit public ceea ce fac?

Decizia de a avorta nu e una uşoară. Nici un cuplu, nici o femeie singură nu o iau la modul: mamă, ne merge exagerat de bine, ne permitem copii, îţi şi dorim, şi totuşi, ce-ar fi să avortăm.

Uneori, este vorba de incompatibilitate cu condiţia de părinţi. Da, sunt femei care nu sunt natural afectuoase, sau capabile să-şi asume o responsabilitate care presupune o investiţie de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, măcar pentru primii 18 ani. Sunt femei narcisiste şi toxice, care vor face copilăria bietului copil un iad. Sunt femei calculate, care vor face copilul ca pe o proprietate şi o investiţie, şi îi vor reproşa fiecare lingură de ciorbă. Sunt femei care pur şi simplu nu au inteligenţa emoţională pentru a fi mame, şi care nu ar trebui constrânse să intre într-un rol nepotrivit pentru ele. Nici măcar dacă sunt “atrăgătoare” sau “coerente”.

Alteori, este vorba de o situaţie materială dificilă, de incapacitatea de a bugeta corect venituri, de cheltuieli în spirală, de rate la n bănci, şi aşa mai departe. Iar întrebarea mea e: dacă un om e incapabil să aibă grijă de propriii bani cât timp e singur, cam ce încredere poţi avea în el să gestioneze corect un buget al unei întregi familii, în special în ziua de azi, când creşterea unui copil integrat social şi educat la standardele lui 2022 e atât de scumpă?

Dar hei, dacă e “atrăgătoare” sau “coerentă”, ia să constrângem viitoarea mamă şi viitorul copil la un trai de lipsuri şi frustrări, să se simtă jigodia asta bine.

Alteori, e vorba de un cuplu instabil, disfuncţional, cu probleme de commitment, un tătic pe care nu te bazezi nici măcar să ia o pâine dacă tot îi prepari o cină cu de toate. Un tătic care are impresia că facturile lunare sunt datoria persoanei care are binecuvântarea de a-l suporta. Un tătic, sau de ce nu, chiar o mămică care nu-şi pot ţine chestia în pantaloni. Un tătic sau, de ce nu, o mămică, care s-au combinat aşa, să nu fie singuri, şi nu sunt siguri că vor un viitor împreună, şi pe care naşterea unui copil i-ar lega într-un mod frustrant şi toxic pentru ambii.

Dar hei, dacă sunt “atrăgători” şi “coerenţi”, ia să le ignorăm decizia şi să-i manipulăm să şi-o schimbe, pentru că gunoiul ăsta nu are alte moduri de a se simţi bine.

Gen, o l*bă. Te simţi bine tu cu tine şi nu distrugi vieţile altora pe parcurs.

Istoria nu ne spune dacă mizeria asta umană, care îşi depăşeşte atât de grosier atribuţiile bazat pe criterii superficiale, cum ar fi “atractivitatea” sau “articularea”, îi şi ajută financiar pe cei pe care i-a presat şi i-a manipulat să facă copii pe care nu îi doreau, dar jetonul meu este pe “nu”.

Fetele mele, în astfel de momente mi-aş dori să chiar fiu un influencer adevărat, nu doar un bloggeraş sabotat îndelung de Facebook, şi să fac textul ăsta să ajungă în toate cotloanele ţării. Iată practicile care unui ginecolog i se par ok, şi nu doar că i se par ok, dar îi mai dau şi satisfacţii. Aşa se simte el bine.

Păi să se simtă bine pe banii lui, nu pe ai pacienţilor neavertizaţi.

Boicotaţi-l pe individ, şi nu doar cu sarcinile, ci inclusiv dacă aţi luat nişte antibiotice şi aţi făcut o candidoză casual. Genul ăsta de lipitoare trebuie ţinută departe de banii oricărei femei. Până învaţă că pacienţii îl plătesc să fie trataţi după priorităţile LOR, nu ale LUI. Iar simţitul lui bine e irelevant la job.

***

Dacă v-a plăcut acest text, puteți susţine activitatea siteului cu o donaţie. Aici.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.