Author: Lorena Lupu

Am intrat pe un text unde lumea povestea cu mult patetism despre taţii lor violenţi care au ajuns între timp handicapaţi în cărucioare şi...

Costăchel era îndrăgostitul perpetuu. Se trezea îndrăgostit, făcea duş săpunindu-se cu dragoste lichidă, îşi bea cafeaua de dimineaţă dizolvând în ea două linguriţe pline...

Discutam ieri cu o prietenă despre modestie, aroganţă şi nuanţe intermediare. Şi ce mă determină să scriu acest text e faptul că ea glorifica...

Toţi cunoaştem câte unul. Câte doi. Câte douăzeci. Fiecare după cum ne e norocul. Şi toţi îi urâm cu spume. Cultivatorul de paranoia e,...

Da, tu. Ăla care vii înarmat până-n dinţi, plin de sudălmi şi mârlănii, că aşa ai auzit tu la tine la Urlaţi că se...

E ăsta. L-am descoperit pe wallul unei prietene de pe Facebook, care o sharuieşte cu sfinţenie, ca pe cuminecătură. Apoi, am devenit dependentă. Am...

Ca orice om care scrie, primesc şi eu invitaţii la o serie de evenimente, spectacole, simpozioane, mese rotunde, etc. Şi uneori sunt cu reminder,...

Iubesc nuditatea. Scriu acest text complet goală, pentru că-mi place contactul dintre pielea mea şi cearşaf, respectiv blana mătăsoasă a pisoiului care-mi toarce pe...

Se dau două fete, două rachete şi nişte mingi. Buget minimalist. Ce iese? Un spectacol atât de grandios, de incitant, de tulburător şi de...

Ţin minte ca ieri un vox pop cu fotbalişti făcut de o emisiune mondenă. Reporteriţa îi întreba care e mâncarea lor preferată. Şi jucătorii,...