Modestie vs. slugărnicie

Discutam ieri cu o prietenă despre modestie, aroganţă şi nuanţe intermediare. Şi ce mă determină să scriu acest text e faptul că ea glorifica “modestia” unei terţe persoane, iar eu îi explicam că acolo este vorba de simplă slugărnicie şi curlingăială, care au cam atâta legătură cu modestia câtă are un peşte cu o bicicletă.

Eu CHIAR sunt fundamental un om modest. Punctul de pornire în raport cu oricine altcineva este 100% respectuos. Evident, până în momentul în care constat că interlocutorul ia respectul meu şi-l foloseşte pe post de hârtie igienică. Atunci o dăm pe mârlăneză, ca măcar să avem un limbaj comun.
Sunt un om modest în sensul că nu-mi arog merite pe care nu le am şi nu mimez că sunt mai mult decât sunt. Nu mă rup în figuri, nu impun nimănui să se dea după mine, interacţiunea cu mine nu te lasă cu impresia “cine pula mea e asta”.

Nu sunt însă un om slugarnic. Nu cred că modestia presupune să aprobi fără discernământ un nume-brand, indiferent ce tâmpenii spune, doar ca să arăţi că eşti modest. Nu cred că modestia presupune să accepţi orice, oricum, doar pentru că X e sus-pus. Nu cred că modestia presupune o atitudine servilă. Respectuoasă, da; dar umilă şi servilă nu. Nu cred că modestia presupune să fii yesman perpetuu şi să nu spui dacă te deranjează ceva.

Şi cred că modestia se împacă ok cu siguranţa de sine şi încrederea în forţele proprii. Slugărnicia nu, pentru că simpla ei existenţă denotă lipsa acestor două. Şi, între noi fie vorba, pe mine mă sperie teribil de tare oamenii slugarnici. Îmi tot imaginez că vor să-mi înfigă un cuţit în spate, dar se abţin şi se poartă frumos, pentru că organele trebuie să fie proaspete la livrare.

Nu în ultimul rând: aţi remarcat cu toţii cum se schimbă slugarnicul, cu 180 de grade, când dă de cineva pe care-l consideră subordonat? Toată atitudinea lui ţipă “Buun, acum că mi-am făcut limba şmirghel de atâta cur lins, e OBLIGAŢIA ta subînţeleasă să faci acelaşi lucru! Trebuie să existe echilibru pe lume!”

Genul ăsta de om ar trebui eliminat cu mitraliera. Pentru o Românie mai curată şi mai uscată.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

5 Responses

  1. jademan says:

    Nu. Tu nu eşti un om modest, tu eşti un om FABULOS!! 😀

  2. Decenu says:

    Din pacate, respectul se confunda foarte des cu slugarnicia. Ciudat e ca cei care-ti cer slugarnicie, nu apreciaza respectul.
    Auzisem, prin anii ’90, la un post de radio local, ca omul este ori arogant, ori umil, in functie de oamenii la care se raporteaza. Intotdeauna vei gasi oameni pe care-i vei considera superiori sau inferiori. De aceea e bine sa nu te raportezi, sa nu te compari cu ceilalti oameni, cel putin in interiorul tau.

  3. Gabriela says:

    Lorena, cred ca esti un om impacat cu sine insusi. A propos, modestia nu se mai poarta…sezonul asta! 🙂
    Genul de vietuitoare pe care ai descris-o tu, poarta numele de Lingirica!

  4. electra/dupaora25 says:

    Pai, nu cumva din cauza ca exista oameni care apreciaza slugarnicia? Normal exista cerere exista si oferta.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger