Cum glumim online

Ieri, o prietenă a sharuit reviewul meu la Game of Thrones şi, pentru că eram taguită, am asistat vag stupefiată la următorul dialog.

A: Mai că-mi vine sa mă pup singur io pă mine ca nu mă uit! Respect vouă! ❤️
B: Cam narcisist, nu crezi? De curiozitate, unde te-ai pupa?
A: B, de ce spui asta?! 😯
B: Să te pupi singur nu poate avea decât două explicații: Ori nu ai pe cine să pupi, ori ai dar preferi să te pupi pe tine.
A: De unde ai tras concluzia asta?!
B: Cu asta mă ocup, ajut la emis concluzii.

Aici intervine gazda, să atragă finuţ atenţia că s-a sărit calul şi aflăm cu uimire:

B: Îl tachinam doar.

Şi cred că toţi cititorii vor face cor cu mine când voi spune: Să mori tu! 

Şi da, A e tipul, B e tipa. Iar eu nu înţeleg: dacă tot nu ne plac bărbaţii bădărani şi agresivi, de ce am deschide noi discuţii bădărane şi agresive.

“Dar Lorena”, sare hater x, “şi tu eşti bădărană şi agresivă cu mulţi”.

Sigur, ÎN REACŢIE LA un astfel de tratament. Dar niciodată n-am deschis eu cu bădărănie, pentru că mi se pare moartea oricărei pasiuni. Când mă vezi bădărană cu cineva, e semn că ăla e pe cale să-şi ia blockul de adio.

Şi acum hai să povestim un pic despre regulile glumitului online, să evităm să părem vite cornute, cum pare B, în încercarea ei absolut antihaz şi cringy de a face pe glumeaţa.

A) Textul scris nu are intonaţie.

Neavând intonaţie, e uşor ca o aşa-zisă glumă să pară un atac personal. Iar acesta, cel puţin, arată a genul ăla de hate căşunat din nimic, cu presupuneri oribile despre viaţa şi obiceiurile interlocutorului.

Nu e greu de conchis că atare abordare nu va bucura pe nimeni niciodată, indiferent dacă e bărbat, femeie, sau indecis în privinţa asta.

Prin urmare, dacă intenţia ta este de a glumi, e responsabilitatea ta să formulezi gluma în aşa fel, încât să fie cât mai puţin personală şi cât mai puţin acuzatoare.

Dacă în loc să taberi cu acuzaţii de narcisism şi restul tâmpeniilor de acolo băgai un “Foloseşti şi frişcă atunci când te pupi singur” se păstra aluzia, dar devenea ceva de râs, nu ceva de “aoleo, scorpie nebună la orizont”.

De unde deducem regula

B) Fără injurii, insulte, adjective personale, presupuneri de kkt şi alte mârlănii de acelaşi fel. 

Deşi în acest dialog vedem o femeie utilizându-le, arma se numeşte negging şi e tot din arsenalul pick up artiştilor. Poate că funcţionează la oameni nesiguri, care vor vrea foarte tare să-ţi demonstreze că greşeşti, dar nici un om sănătos mintal şi emoţional nu ia insultele drept un factor de stimulare a libidoului.

Nu e sexy, nu e plăcut, nu e amuzant.

Pari doar un hater ciufut fără viaţă socială, cu datorii la întreţinere şi părăsit(ă) pentru cineva mai tânăr şi mai sexy, care îşi deşartă acreala şi veninul pe net.

Şi încă A a fost exagerat de politicos. Eu să mă ia cineva aşa mai luam un zucc pe ambele conturi.

De obicei, ripostez cu insulte similare şi, de fiecare dacă, “negatorul” începe să guiţe a jale.

A, să mori tu de bou / vacă, deci e neplăcut, în mizda pă-tii? Atunci, ia ghici, la fel se simte şi când ataci tu. Civilizează-te şi vorbim când avem ce.

C) Familiaritatea nu se poate mima. 

Există gigei sau, iată, gigele, care acum te văd online prima oară şi sar la un fel de trageri de brăcinari care mi se par îngrozitoooooooooooooor de enervanţi.

Şi întrebarea tipică de hater: De ce dragă, te crezi vedetă şi te vrei adulată?

Nu, chiar nu. Dacă mâine nu mai am bani, mă angajez la modelat covrigi fără să ezit şi nu mă vreau decât tratată cu bunul simţ elementar care trebuie să existe într-o societate civilizată.

Pretenţia de familiaritate între oameni care nu-s cu adevărat familiari e forţată, falsă, stânjenitoare, frustrantă din toate punctele de vedere şi nu duce nicăieri. Mai degrabă vrei un interlocutor care spune: “Hai să ne cunoaştem mai bine” decât unul care oftează “Aoleu, iar prostul ăsta / proasta asta?”

Mai bine comunici mai puţin şi laşi să planeze misterul asupra prostiei tale,decât să taberi ca tanti din citat şi s-o confirmi fără umbră de îndoială.

D) Asigură-te că celălalt e parte din glumă cu tine. 

Dacă nu a înţeles, dacă reacţia e negativă, dacă nu intră în joc, asta e. Nu poţi să-l obligi şi nu e cazul să insişti să te faci şi mai detestabil(ă). Retrage armatele şi caută să îi sugerezi fin omului că glumeai.

Mergem pe exemplul meu:

“Foloseşti şi frişcă atunci când te pupi singur?”

Să zicem că nimerim un om care nu gustă gluma şi sare ca ars:

“Adică ce vrei să spui???”

Aici dacă intenţia e să-l agăţi, răspunsul e “Pentru că am eu un tub întreg acasă” şi garantez că următorul lui reply e în mesaje private, cerând număr de telefon.

Dacă intenţia e doar glumit nevinovat, merge şi un “Nu te supăra, pari un om flexibil din toate punctele de vedere”.

Şi aşa i-ai indicat că scopul tău nu e să vii cu lopata să-i striveşti dumnezeii.

E) Gluma bună e un joc de ping-pong, nu unul de popice. 

Dacă intenţia ta e să dărâmi omul, sau aşa reiese, mă tem că impactul nu va fi amuzant decât pentru genul şacali răutăcioşi, care nu vor ezita să rânjească şi la tine, când vei fi tu ţinta unui atac vicios la persoană.

Dar glumele la care râde un wall întreg de cititori sunt cele la care participă în mod egal toţi cei care aleg să se implice. Glumele bune includ şi creează comuniune.

Pe scurt, când vedeţi băieţi frumuşei pe Facebook şi vreţi să-i tachinaţi, nu fiţi tanti B. Nimeni n-ar vrea să se lase tachinat pe tanti B. Când iei un bărbat aşa, ăla te şi aude cu urechile sufletului: “Ioane, iar nu ai dus gunoiul, narcisistule!”.

Sau, invers: “Iar ai spart bani pe machiaj şi parfumuri, nenorocito?”.

Moartea definitivă a pasiunii.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.