E adevărat că relaţiile între sexe s-au degradat?

Unul dintre lucrurile pe care unii bărbaţi (şi chiar unele femei) îl spun foarte des este că, ăăăvai, pentru că voi, femeile, nu vă mai agitaţi să ‘intraţi în rândul lumii’, să hărţuiţi un fraier să ‘vă ia’, chiar fără să-l iubiţi, şi să-i înduraţi bătaia şi lipsa de compasiune pe tot restul vieţii, eventual să faceţi copii pe care să-i urâţi din inimă, pentru că nu eraţi pregătită să vă asumaţi responsabilitatea… ok, am lungit-o: pe scurt, faptul că nu mai puneţi botul la tradiţie a dus la degradarea relaţiilor dintre sexe.

Şi aici mi se citează divorţurile şi altele asemenea.

Din câte îmi amintesc eu din copilărie, relaţiile “nedegradate” de altă dată se datorau unui singur lucru: tăcerii mult prea multor femei. Convinse prin educaţia de tip “pe tine cine te ia” că ele ca oameni nu valorează nimic în afara sfântului legământ al căsătoriei, înghiţeau un volum uriaş de umilinţă. Şi nu doar fizică. De câte ori o femeie încerca să facă orice altceva decât o ciorbă, bărbatul sărea s-o descurajeze cu “ce ne trebuie / ce-ţi trebuie tâmpenia aia”. Practic, relaţia “nedegradată” însemna ca femeia să renunţe complet la sine şi să fie robotul perfect pentru satisfacţia pe toate planurile a masculului.

Un bun exemplu de relaţie nedegradată e dat de acest tutorial Farmec.

Daţi direct la 0:42, unde această doamnă drăguţă povesteşte următoarele: “De câte ori mergem la cumpărături, şi soţul meu mă roagă să-i prepar ceva unde ştiu că folosesc smântână, eu mă bucur cel mai mult. Pe lângă că-i gătesc ceva ce-i place, mă răsfăţ şi pe mine” – şi povesteşte procesul de preparare al măştii.
Dar să ne oprim şi să reascultăm. Carevasăzică: această tanti, care are propriul ei job de cosmeticiană şi contribuie la bugetul familiei, nu ia cu relaxare cutia aia cu smântână de pe raft s-o bage în coş, că are nevoie de ea, pur şi simplu, pentru tratamentul ei. NU! Trebuie ca pentru asta, soţul ei să vrea de mâncare ceva cu smântână.

JURĂ-TEEE.

Aici, o parte din comentatori o să sară că bunicii lor le tratau foarte frumos pe bunicile lor. Probabil că o făceau. Dacă citiţi “Pe aripile vântului” sau “Coliba unchiului Tom”, descoperim familii care tratau minunat sclavii. Asta nu însemna că sclavia e o idee bună.

Ce ţin eu minte pe când aveam 15 – 22 de ani e că 6 din 10 bărbaţi vorbeau tare, peste mine, căutau să mă domine verbal, mă întrerupeau când aveau chef, îmi spuneau ce să fac, şi nu vedeau nimic nepotrivit în asta. Eram în definitiv femeie, nu? Nu se cădea să-mi iau smântână pentru mine, fără să-i trebuiască în primul rând bărbatului pe sarmale.

Între timp, datorită scăderii priorităţii şi disperării de a te mărita, comportamentul bărbaţilor S-A ÎMBUNĂTĂŢIT SEMNIFICATIV. Chiar şi cu ocazionalul ţopârlan pe Facebook, care oricum cedează după ce îmi scot eu arsenalul de argou din teacă.
O bună parte dintre bărbaţi au înţeles că trebuie să şi oferi grijă, iubire, preocupare, nu doar să pretinzi, şi prin urmare, îi văd pe aceştia în căsătorii fericite, echilibrate.
Acum, nu mai încearcă decât, hai să zicem, 2 bărbaţi din zece să vorbească peste mine şi să-mi spună ce să fac, iar ei sunt în general fie de vârsta a treia, încremeniţi în dinamica relaţiilor din vremea lor, fie puştani teribilişti, pe care viaţa îi va învăţa în timp că nimic nu ţi se cuvine pe tavă.

Bine, eu am şi calitatea de a intimida bărbaţii, chiar şi pe o parte din mârlani. Hai să punem 4 din 10 care încă manifestă comportament abuziv cu cine ţine figura. E o evoluţie uriaşă.
Realitatea e că relaţiile dintre sexe au devenit în prezent mult, mult mai armonioase şi mai corecte.

***

Pot înţelege inclusiv ce anume îi frustrează pe misecuvenişti. Când femeile trec de la “nu pot să-mi iau smântână fără să-i fac lui iubi ciorbică de pui a la grec” la “OK, iubi, am şi eu priorităţile mele”, poate fi nasol când impresia lui Gigel e că el e cununa creaţiei.
Când femeile trec de la a se ruşina îngrozitor când le insulţi la a te insulta de la egal la egal e absolut dureros.
Soluţia e să nu te mai gândeşti la tine ca la cununa creaţiei şi să nu mai insulţi. Respectă, ascultă, vorbeşte normal, nu-ţi da importanţă. Şi vei vedea cum 90% din femei se vor ataşa de tine.

În fond, ambele sexe îşi doresc un partener. Dar nu cu orice preţ. Când un om nu face decât să pretindă şi nu oferă nimic în schimb, eşti mai ok fără el. Sau fără ea.