N-am înțeles niciodată oamenii care dau cu hate online. OK, dacă ești ca frații Tate și ai un discurs de tipul femeia la cratiță și tu, gigele, tu îi confiști toți banii din munca ei, pentru că a fi bărbat înseamnă să jecmănești femeia de toate resursele ei, atunci să zicem că înțeleg că anumite femei vor simți nevoia să-și bage p în m lor. Dar dacă discursul nu trimite pe nimeni la nicio cratiță, nu înțeleg de ce să stai să dai cu hate în creatorul X, în loc să te duci să cauți pe creatorul Y, care face ceva mai apropiat de sufletul tău.
Și totuși, puțină lume a avut parte de mai mult bullying online decât mine. De obicei, de la oameni cărora nu le datoram nimic și care nu donau nimic, să se justifice că pretind altceva și recompensează ceea ce pretind. Hateul încasat de mine a fost mereu la modul „vreau să-ți spun ce să faci, doar pentru că am eu gura mare și multe jigniri în arsenal, și nu trebuie să ofer nimic pe lângă.”
De obicei, pe contul personal, unde nu e nimic monetizat, dau block instant, dar pe pagina de Facebook, las să latre și mai dau câte o replică, să mai latre o dată, că se contorizează ca trafic și engagement.
Așa s-a oploșit pe pagina mea o tanti tare crizată. Genul care venea să dea verdicte foarte agresive, de la înălțimea piedestalului ei imaginar – în realitate, era proastă cu spume – iar când îi luai la mișto aberațiile, începea să te amenințe, că te-a văzut la metrou la Titan și data viitoare dacă te vede, te ia de păr.
În cele din urmă, atârna atât de obsesiv pe pagina mea cu amenințările, încât am blocat-o, să plictisească cu ieșirile astea isterice pe ăla care o tufe. Măcar ăla primește ceva în schimb. Eu nu.
Azi, m-am urcat în metrou, în drum spre muncă. O femeie a dat să se așeze lângă mine, apoi a tresărit și s-a dus urgent mult mai încolo. Viteza mișcării mi-a atras atenția, m-am uitat cine era. Ei bine? Era chiar haterița mea blocată. Îmi invadase pagina ca o infestație de păduchi, și deja îi știam mutra ca pe mere pădurețe.
M-am uitat lung la ea cu privirea care întreba: Parcă ziceai că mă iei de păr, nu că o rupi la fugă.
Se uita fix în altă direcție, cu privirea omului care te simte și mimează încrâncenat că nu ești acolo. Și a început brusc să dea necontrolat din cap și din umeri. Ca un fel de ticuri nervoase mici, dar redundante.
O doamnă în vârstă. Una care ar fi trebuit să aibă cu totul alte ocupații în viața ei decât să hărțuiască pe net pe una care nu-i convine. Mai ales că netul românesc e plin de mămici iubitoare, prințese urbane, experte în dezvoltare personală, care ar fi putut s-o satisfacă în nevoia ei de frumos și bine. Și acum mai avea puțin și se zvârcolea pe jos de stinghereală și stres că se uită la ea una pe care o tot amenințase pe net.
Dar din ticurile alea, mi-am dat seama că femeia are multe alte probleme, Care nu aveau legătură cu mine. Și mă alesese pe mine, din tot internetul, țap ispășitor pentru toate aceste probleme. Nu știm de ce, și probabil că nici nu are vreo importanță.
S-a ridicat iar și s-a dus mult, mult mai încolo, până când a ieșit din orizontul meu vizual.
Ea mă jignise în fel și chip online. eu am recompensat-o doar cu o privire. Și se pare că ea a fost cea care n-a putut suporta. 😀
Ce vreau eu să spun cu acest text: dacă viața ta de acum nu te satisface: nu-ți căuta sac de box emoțional online. Da, poate că o să derivi câteva minute de adrenalină din răutatea pe care o vei proiecta asupra sacului de box. Dar în fond, viața ta va rămâne aceeași. Mai bine, rezolvă-ți problemele, dacă ai cum. Și caută blogurile, vlogurile, podcasturile care te împlinesc. Azi, sunt atâtea, încât sigur e undeva pe internet omul care vorbește pe limba ta. Mai bine îl susții pe el, decât să mă freci la cap pe mine.
***
Dacă apreciezi acest articol, poți susține la rândul tău site-ul în singurul mod care contează. Aici. Pentru donații de 50 de euro sau mai mult, îmi poți propune tu un subiect. Pentru donații de 25 de euro sau mai mult, poți propune o poezie pentru cele 365 de zile de poezie.
***
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
“Nu-ți căuta sac de box emoțional online” – ar trebui facut o axioma din aceasta afirmatie. Dar cu urmatorul corolar: “Daca sacul de box este pe statul de plata al lui Putin atunci merita fiecare lovitura”. De vreo cativa ani, toata media de la Twitter, Reddit si Youtube la diverse publicatii cu sectiune de comentarii a fost infestata cu trolii lui Putin. Nu ma refer la diversi indivizi care sunt atrasi de retorica de la Kremlin pentru ca urasc diverse lucruri care ei considera ca sunt pe agenda vestului (diversitatea de gen sau masurile climatice), aia sunt doar niste prostovani, ma refer la indivizi care stiu bine ce fac si o fac pentru ca primesc bani. Putin a alocat un buget imens pentru aceste fabrici de troli. Pentru ei am mereu manusile de box pe maini. Evident am renuntat de mult sa le explic ca la Bucha nu au fost actori ucraineni care se prefaceau morti, le transmit direct complimente de la bunicul care a fost aseara in vizita la mama lor si s-a simtit la fel de bine ca atunci cand o impartea in Crucea de Piatra pe faimoasa curtezana Cur de Fier cu Carol al II-lea.