Lumile ideale şi alimentele lor

Ieri în oraş, cu Isa. La păscut salate. În timp ce aşteptam să recolteze ăia roşiile taman din Norvegia şi castraveţii din Anatolia, şi să prindă peştii pe undeva pe Ecuator, visam cum ar fi într-o lume ideală.

Isa: Într-o lume ideală, nu ar exista decât pastile. Iei o pastilă, îţi trece foamea. Eşti obosit? Iei o altă pastilă – echivalentul unui somn de zece ore, şi eşti fresh. Ai lipsă de calciu? Iei o pastilă care o echivalează instant. Ar fi bine să economisim timpul pe care îl pierdem mâncând şi dormind, dacă ar exista astfel de pastile.

Lorena: Nuuuuuuu! Lumea mea ideală e o lume de parfumuri, gusturi şi senzaţii. În lumea mea ideală, n-ar exista alte alimente decât fructe – dar nu fructe chimizate, fade, uscate şi storcite ci fructe perfecte, aromate, delicioase. Frigiderul ideal ar fi plin de cele mai bune şi mai zemoase fructe, care – în lumea mea ideală – ar ţine de foame şi ar fi la fel de savuroase tot timpul anului. (Şi nu am fi forţaţi să băgăm în noi alimente grele, unsuroase, uleioase, conservate sau dublu-triplu rafinate.) Nimic nu se compară cu plăcerea de a devora miezul dulce, proaspăt, aromat, al unui fruct.

Mor după piersici coapte, dulci şi pufoase – da, da, piersici cu puf pe ele, nu doar nectarine chele, mor după căpşuni şi zmeură, care sunt atât de parfumate şi de roşii – da, da – gustul lor evocă diverse nuanţe de roşu – mor după struguri cu boabe mari şi coaja subţire, mor după mere verzi şi puţin acrişoare, mor după portocale, după pere dulci şi cărnoase, după banane babane, pepene de orice culoare, mango botos şi gustul atât de special al ananasului!

fructe

Bine, nu neapărat în această ordine.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

No Responses

  1. o smochină: omg! eu scriu despre fructe, iar voi mă perturbaţi şi mă disturbaţi cu ambiguităţi! 😛

    didi: ar fi frumos. deşi, la cât sunt eu de sucită, mi s-ar face din prima zi poftă de cârnaţi de pleşcoi. 😀

  2. bun! să ia pepenele galben. să fie aromat şi zemos. să taie în cubuleţe, da’ nici prea mici, nici prea mari. să ia neşte frişcă – da’ nu d’aia dă la megaimajoşancarfur, nu! frişcă pă bune. să pune frişca (da’ multă!) pă cubuleţele dă pepene. să ia ciucalată amăruie (cât mai concentrată în cocoa beach) şi se rade peste. po urmă, să ia smochine, da’ vezi să fie verzi, coapte bine, numa’ puţin zemoase. le tai în tre-patru bucăţi şi le pui peste.
    după aia pui la frig. răbdare! – v’o oră.
    estimp faci (da’ cu mâna ta!) gogoşele d’alea dă profiterol. cu puţină cremă, aşa ca la cremşnit cum era iel pă vremuri, da’ numa’ puţină. răceşti gogoşelele.
    băh, şi după aia scoţi dân frig blestemu’ ăla dă pepene cu frişcă etc şi-l pui peste gogoşele!
    merge cu coniac. (da’ să fie Hennessey!!!!!)

  3. sună delicios.

    acum, micile mele probleme:

    1. nu ştiu cum era crenşnitu’ pe vremuri, şi datorită siluetei mele ca trase prin inel – şi care trebuie păstrată aşa – nu ştiu nici cum e acum.
    2. personajul meu din “Bătăuşu’ de Câmpi” care nu ştie să prăjească două oo fără să scape coaja în tigaie – să zic şi eu ca Flaubert – Gică Ciocălău c’est moi!
    3. la vinuri mă pricep şi dau şi învăţăminte fiului meu teodosie. la coniace însă – zeroul e 273 pe lângă mine. Sunt Fahrenheit absolut.
    4. cred că Ion Creangă, atunci când a scris povestea posmagilor muieţi, m-a prevăzut în viitor. A fost momentul lui nostradamic.
    5. de aceea, am o fascinaţie pentru oamenii care ştiu să gătească. mă uit la ei ca la maşini străine. 🙂

  4. dadatroll says:

    uite/asa dea aproape de irelevanta.

  5. împricinatu: asta-i ca bancu ăla cu piranda şi puradelu:
    Gigeleh, adu mânca-ţi-aş neşce ţigări să moară familia mea.
    Bine, dă-mi bani!
    Haoleeo, păi cu bani poate tot prostu!

    Aşa zic şi eu: de imaginat poate oricine. Dar tot la patiseria de vizavi şi la minitartele lor cu fructe ajungem. 😉

    dadatroll: băi, io nu vreau să intru în subiectele serioase şi relevante pe care le tratezi tu, ca să nu ne luăm la bătaie care e mai serios şi mai relevant. Aşa, fiecare cu felia lui: tu scrii despre relevanţe, eu despre i-. OK?

  6. didi says:

    D-apoi, acuma eu ma duc la piata, iar saptamana viitoare, la librarie sa iau o xcarte de-a ta, daca gasesc. Asa, mananc fructe si citesc. Nu?

  7. blogideologic says:

    Pentru mine, această lume ideală era lumea răzeşilor de la Nistru din perioada interbelică.

  8. didi: sună bine. sper să îţi placă scrisul meu. 🙂

    blogideologic: acum, na! fiecare cu fructele lui preferate. 😆

  9. Blu says:

    da:X:X:X
    şi tocmai am savurat o piersică zemoasă şi aromată
    long live fruits

  10. Mihai says:

    esti rea 🙁 ! Vrei sa ne faci pofta acuma !!!! 😛

  11. blu: să-ţi fie de bine! 🙂

    mihai: decât să scriu postări care să tenteze la droguri şi alcool, mai bine scriu despre fructe, nu?

  12. dadatroll says:

    Da nu ti frica ca daca scri despre i ii face concurenta la Prietenu?

  13. Eu şi prietenu ne asumăm riscul concurenţei, ca unică modalitate de a ne desăvârşi – ca două cuţite care se ascut reciproc. 🙂 Şi apoi, i e atât de vast, încât e loc pentru toată lumea. Zic eu.

  14. Blu says:

    Apropo,am uitat sa iti spun ca imi place la nebunie descrierea ta.Ai o modalitate de a face totul sa apara atat de veridic.Spre exemplu,nu ma dau in vant dupa ananas sau zmeura,dar tu le-ai facut sa arate very very very attractive=p~

  15. o smochina says:

    Am dezertat! Am baut o cafea orgasmica. Mi s-au perindat prin fata ochilor toate momentele placute din viata mea, urma sa mor de placere. A fost ca o experienta sexuala noua si foarte placuta. Prima inghitura e o surpriza. A doua inghititura a fost ca sa ma conving ca e adevarata. La a treia aveam incredere deplina si ma abandonam.A patra, m-a purtat acolo unde nu m-a dus niciodata pana acum vreo smochina.

  16. dadatroll says:

    Bine, suces. Cand te uiti prin sertar si ne spui ce culoare are radiera pe careai gasito in fundul lui? A sertarului.

  17. blu: glumeşti! eu aş mânca munţi de ananas şi de zmeură – şi tot nu m-aş sătura de ei-ele.

    o smochină: cafeaua e orgasmică prin definiţie.

    dadatroll: ultima oară când am verificat, nu eram chelner – să mi se dea comenzi. Sau, mă rog, accept şi comenzi – dar la contravaloarea corespunzătoare.

  18. Anthea says:

    Isa cu pastilele alea mi-aminteste de bunica-mea…si ea avea oroare de mancat si tot asa zicea, ca daca ar fi pastile sa-i tina de foame, le-ar lua.
    Pe de alta parte cand am citit treaba cu pastilele…well.. exista…metamfetamine, ecstasy, crack…nu-s neaparat pastile da’ nu-ti mai pasa de mancare; nici de altceva, dupa cat se pare.

    Intr-o nota mai pozitiva, cand am inceput sa citesc postarea asta deja facusem salata de fructe.
    Dupa o zi obisnuita de munca, m-am dat jos din autobusc si am dat fuga la aprozarul unor chinezi din zona. Si cand am ajuns acasa, dupa ce am facut un dus, m-am apucat de salata de fructe mai sus metionata. Portocale, mandarine, kiwi, mere, prune, ananas si doua-trei linguri de gin Bombay Sapphire…si as mai fi pus si pepene galben (sau portocaliu, de fapt), pepene rosu, papaya si mango daca ar mai fi incaput in castron…da’ nu mai era loc.
    Si le-am lasat pe alea in frigorifer fro 2 ore ashea si intr-un container mic-mic am pus niste cirese la alcoolizat. si mai incolo am pus si am facut si niste frisca proaspata si ca sa nu fie totul asa de natural i-am bagat niste colorant alimentar si am facut-o verde 😀 Si cand fu gata de servit, am pus-o frumos in cesti de ceai/cafea/etc si am trantit frisca deasupra si am invatat de la impricinatul de corn (cu multumiri si frumoase aduceri aminte) de-am ras neste ciocolata deasupra si am infipt si cate o cireasa pe post de motz. Bine ca am citit postarea si comentariile mai ‘nainte ca sincer nu m-as fi gandit si i-as fi pus prostii de-alea de sprincals in cap.

    Si pentru ca n-am postat cand am scris toate astea, intre timp am si mancat ce-am descris mai sus si acuma astept sa mor de bun ce-a fost. Si dupa aia sa ma duc la somn.

    Pt mine e ‘noapte buna’. In cazul tau si al celorlalti care locuiti pe plaiuri europene se cheama deja ‘buna dimineata’ 🙂

  19. exact. bună dimiprânz. 🙂

  20. Beatrix says:

    vai, ce tarziu am aparut si eu. stiu ca suna ca naiba cand toata lumea e asa ecologica pe aici, dar eu…eu…ei bine, eu….vreau CIOCOLATA!! Daca mananc fructe multe, e fiindca asa stiu ca e bine, dar dragostea eterna a vietii mele, mai presus de orice mascul, ramane ciocolata, fie ca vorbim de Milka Cows (it’s zoooo cute)sau de o ciocolata Zotter (nu, n-am trait extazul acestui gust, dar imi pot imagina…). Trebuie sa recunosc ca incep sa ma ingrijorez, dau semne de dependenta pe care probabil le experimenteaza numai dependentii de alcool si droguri: mi-e rau daca trec doua zile fara, cand am migrenele alea lungi, corpul meu accepta numai ciocolata si sadismul maxim pt mine e sa vad ciocolata si sa mi se interzica accesul la ea. MI se intampla din cein ce mai des saplang cand incep sa tremur si vreau ciocolata si nu gasesc NIMIC prin casa, ma enervez cumplit. In astfel de cazuri, apelez la rudimentara cicolata menajara care e extrem de tare si tasteless sau la stelutele ornamentale pt prajituri. Cea mai mare performanta a fost cand am mancat o ciocolata deloc mare in 24 de ore si apoi cand 3 zile la rand nu am pus gura pe asa ceva, dar am un feeling ca dependenta mea abia incepe…poate iti fac o postare despre asta 😀

  21. Pepe says:

    de-ai fi facut un top 5 poate intrau si ciresele pe-acolo… sau lumea ta ideala e o lume fara obsesii pentru cirese?

  22. dadatroll says:

    Aia era intrebare nu comanda.

  23. pepe: am avut traume cu cireşe cu carne, şi nu mă mai excită. 🙂

    dadatroll: răspuns: dă-mi voie să fiu imprevizibilă, nu mă anticipa.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger