Pantofi pentru soţie

Sunt femeie. Femeie fiind, am şi câteva trăsături tipic feminine. Ca de exemplu: când intru într-un magazin de pantofi, perechea la care mă uit eu cu jind e cea mai scumpă din tot magazinul. Nu, niciodată a doua ca preţ. Dacă aş avea la bărbaţi gusturile pe care le am la pantofi, aş fi garantat prinţesă, pe puţin.

Din punctul de vedere al pantofilor, oraşul meu natal Sfântu Gheorghe e un paradox. Ca orice oraş mic cu economie îngropată de corupţia lui Năstase, are salarii de 800, 900 de lei. Cine are 1.000 e deja boier bibescu. În centru însă, are câteva magazine de pantofi cu preţuri în jur de o sută de euro bucata. Jumătatea unui salariu de om, căcumarveni. Cine-i cumpără pe ăştia şi cum? Nu pot decât să-mi imaginez.

Client timid: Bună ziua.
Vânzătoare amabilă: Bună ziua, cu ce vă putem servi?
Client: Aş dori să-i fac un cadou soţiei de ziua ei.
V: Sigur. Când e ziua soţiei dvs?
C: Pe 24 octombrie.
V: Perfeeect. Acum suntem în 20 mai, deci vă calificaţi pentru plata anticipat în rate pe 6 luni, cu numai 5% dobândă.
C: Deci, cât e rata?
V: Păi 400 pantofii, cu 20 dobânda, egal 420. Împărţit la 6 luni, 70 de lei pe lună.
C: Hm, cam scump. Va trebui să mimez o dependenţă de alcool, să justific pe ce sparg o asemenea căciulă de bani lună de lună.
V: Dar merită. Imaginaţi-vă şi dvs. O femeie care are asemenea pantofi DE LA SOŢUL EI. Dacă toţi bărbaţii ar fi ca dumneavoastră, ar dispărea adulterul ca instituţie.
C: Dar de legătură e între adulter şi pantofi, doamnă?
V: Oho, domnule. Poate doar faptul că pantofii sunt singurul compliment care ne interesează cu adevărat. Că suntem frumoase ştim şi noi, nu degeaba avem oglindă acasă.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger