Periodic, oferim iubire cititorului nostru. În sensul în care el sau ea, sau chiar tu, de ce nu, ne trimite(ți) problema voastră de suflet pe birou@lorenalupu.com. Noi citim, cugetăm și analizăm, apoi propunem o soluție sau dăm o opinie ÎNTR-UN ARTICOL PE BLOG.
Pun “într-un articol pe blog” cu litere mari, să se priceapă clar aspectul ăsta, pentru că mintea multor internauţi nu încetează să mă fascineze.
Termenii: “dacă se poate, să nu scrii” mă blochează mereu. Când tu ştii că te adresezi unui om pe care-l interesează SĂ PUBLICE ARTICOLE. Unui om pe care îl citeşti şi îl ştii PENTRU CĂ PUBLICĂ ARTICOLE.
Pot oferi un serviciu de consiliere one on one contra cost, dar ceva îmi spune că dacă îţi propun asta, o să faci o criză de zgârcenie. Iar pe mine mă scoate din sărite prezumţia că timpul şi energia mea sunt gratuite. Drept care: DACĂ VREI UN ATENŢIE GRATIS, ACEASTA ARE LOC ÎN POŞTA REDACŢIEI. Mulţumesc de înţelegere şi cooperare.
Acum, că am clarificat-o pe asta, hai să vedem scrisorica de azi. Şi nu, micul rant de mai sus nu se referă la scrisorica de azi, ci la alte scrisorici, nepublicate, pe motiv de „dacă se poate, să nu scrii”.
***
Salut, Lore,
Citindu-te pe tine am înţeles câtă presiune pun bărbaţii pe femei cu comportamentul de împerechere şi cum să fii femeie pe net e ca şi cum ai fi mereu în trecere pe lângă un şantier. Dar vreau să ştii că şi femeile pot fi foarte rele dacă le place de un bărbat şi el nu e interesat. Eu am cunoscut o tipă pe Instagram care mi-a trimis foarte repede poze cu ea goală şi a tot încercat să mă cheme pe la ea. Era drăguţă, dar nu mi-a plăcut că e agresivă, şi am refuzat-o. M-a înjurat, m-a făcut gay, poponar şi c*rist şi a zis că ar fi cazul să pun pe profil că îmi place p*la, să nu mai încurc femeile. Eu nici nu ştiu ce să răspund la toate astea.
Te rog frumos să mă ajuţi.
Şi te rog să ne povesteşti dacă tu vreodată ai încercat să agăţi un tip, şi ce faci dacă nu te place.
Te pup,
X.
***
Dragă X.,
Oamenii foarte nesiguri de ei nu suportă să fie refuzaţi. Tocmai pentru că nu se ancorează într-un respect sănătos faţă de propria persoană, din care să derive acea demnitate care nu te lasă să te milogeşti lung şi nici să te dezbraci de caracter faţă de o persoană care nu e intens şi entuziast interesată, oamenii foarte nesiguri de ei se cramponează doar de validarea dată de acceptul celor din jur.
Drept care, orice refuz are puterea de a le induce o mică prăbuşire nervoasă, la care te fac martor şi pe tine.
Persoana care te înjură după ce i-ai arătat absenţa interesului tău e de fapt un om rănit care rage de durere. Insultele, prezumţia că ai fi gay, frigidă, arogant(ă), închipuit(ă) şi aşa mai departe NU AU NICI O LEGĂTURĂ CU TINE. Ci cu inabilitatea omului de a face faţă ideii că nu e dorit(ă).
Nu le lua asupra ta. Sunt doar schelălăieli iscate de orgoliul rănit şi trebuie tratate ca atare.
Cu morţi de mamă, în cazul meu, pentru că mulţi masculi români trebuie reeducaţi că, doar pentru că tu ai un detaliu anatomic în plus, nu înseamnă că ai câştigat la belciuge orice femeie pe care pui ochii, şi că traseul corect e să întrebi POLITICOS şi să respecţi acel NU.
Dar dacă persoana obsedată e o femeie, şi ştiu că nu ţine de educaţie patriarhală misecuvenistă, ci de o formă de a se crampona de neiubire, ca o continuare a tratamentului lipsit de afecţiune primit de la părinţi, întâi caut să o calmez, să-i spun că poate fi şi altfel, dacă găseşte persoana potrivită, şi că nu trebuie să se înjosească în halul ăsta. Dacă înţelege şi renunţă, o las în pace. Dacă face urât în continuare, block.
Cam asta ai putea face şi tu.
În niciun caz nu stai să te justifici că eşti sau nu gay, sau alte acuzaţii stupide pe care ţi le aduce un refuzat. Repet: sunt doar schelălăieli ale unui orgoliu rănit. Nu trebuie luate în considerare ca informaţii. Unii gigei de exemplu sunt atât de demenţi, că te fac c**vă dacă le respingi avansurile. Să stăm să rumegăm logic. Mă faci c**vă dacă refuz un necunoscut la 3 noaptea pe net?? Raţional, nu eram mai degrabă c**vă dacă acceptam?
Dar, cum ziceam, nu e vorba despre raţiune şi nu ai de ce să te complici să porţi un dialog. Şi în niciun caz nu te justifici dacă eşti sau nu gay. E fix problema ta. Nu datorezi nimănui nici explicaţii legate de orientarea ta sexuală, nici atenţie, nici timp, nici politeţe, dacă îţi încalcă limitele.
Dacă eu agăţ?
Da, agăţ. Dar agăţ strict pe cine îmi place mie şi am gusturi foarte specifice. De aceea, 99,9% din oameni nu vor vedea acest comportament din partea mea.
În niciun caz nu agăţ agresiv, agasant, insistent sau cu poze nud. Dacă pui totul pe tavă din prima, ce rămâne de oferit mai încolo? Când agăţ eu, te conduc atât de lin, încât nici nu ştii cum ai ajuns în situaţie.
Dacă persoana nu e receptivă? Fair enough. Eu nu sunt receptivă la 99,9% din oameni, deci ştiu cum e să nu-ţi placă DELOC, dar DELOC un om şi cât de vomitiv e să insiste lung şi prost. Nu am o problemă să mă opresc şi să mă resetez, pentru că nu fac altor oameni lucruri pe care nu le-aş tolera eu.
Să tragem concluziile:
Nu lăsa schelălăielile omului refuzat să te afecteze. Nici la nivelul acuzaţiilor sau insultelor, care intră toate în categoria “struguri acri”. Dacă nu erai minimum o persoană simpatică şi cu un look atrăgător, ăla sau aia nu era în mesajele tale private in the first place. Nici la nivelul la care să te simţi obligat să te justifici. Cât timp tu nu ţi-ai asumat vreo obligaţie faţă de cutare, ce simte, ce crede şi ce vrea SUNT PROBLEMELE LUI SAU EI, şi nu au de ce să devină ale tale.
Sper că ţi-am fost utilă,
Lorena.
***
Dacă v-a plăcut acest text, puteți susţine activitatea siteului cu o donaţie.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.
***
Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.
Pozele pot fi înșelătoare. Cum zice și amicul tipei cu care vreau să mai încerc: “p*zdă fără ț*țe”. Bine că promovezi asta, în loc să schimbi un NU bine argumentat. Mai ales că nu e pentru o singură seară.