Anual, 2 milioane de femei din toată lumea sunt diagnosticate cu cancer la sân. Este cea mai comună formă de cancer pentru doamne şi domniţe, şi taman de aceea, multe institute şi asociaţii care au ca obiect de activitate drepturile şi sănătatea femeilor fac awareness intens pe subiect, în ideea că, dacă un cancer e depistat în stadiu incipient, se tratează mai repede şi mai uşor.
În mediul urban, femeile ştiu că pot face cancer la sân şi o bună parte se prezintă la control de rutină de două ori pe an. În mediul rural, informaţia circulă, desigur, mai greu, dar se poate lucra la asta.
Un subiect despre care se scrie mult, mult mai puţin este cancerul la sân la bărbaţi. Lor nu li se spune nici măcar faptul că există posibilitatea. De aceea, stau liniştiţi cu iluzia că e la fel de improbabil cum ar fi pentru mine un cancer la prostată.
Eu, de obicei, nu preiau articole. Dar pe acesta îl preiau, cu menţionarea sursei (prevention.com) pentru că mi se pare o problemă serioasă şi importantă. Desigur, voi scurta şi adapta textul, pentru că îmi cunosc cititorii, şi ştiu că lungimea contează (dar invers).
*
În 2012, Len Robertson, un profesor de muzică şi muzician de 46 de ani din Brooklyn, New York, a remarcat un fluid care ieşea din sfârcul stâng. Omul s-a îngrijorat şi s-a prezentat prompt la un mamolog (adică un specialist al bolilor specifice sânilor). Articolul nu spune cum s-o fi simţit în sala de aşteptare, singur bărbat între doamne, ideea e că specialista i-a găsit o tumoră benignă (noncanceroasă) şi l-a operat. Iar omul şi-a văzut de ale lui.
Şase ani mai târziu, în 2018, bărbatul, acum de 52 de ani, ducea o viaţă fit, mergea la sală, să ridice greutăţi, era în formă. De aceea, într-o zi, când a simţit o durere intensă în piept, presupus că-şi forţase un muşchi. Apoi, zona a început să se umfle. A vorbit cu un tovarăş de antrenamente, ăla a fost de aceeaşi părere. Că şi-a forţat un muşchi şi că e cazul să ia o pauză până-şi revine.
A trecut o săptămână, ba chiar două, umflătura era tot acolo. Omul nostru s-a dus la acelaşi mamolog. Tipa i-a făcut o ecografie.
În mijlocul examenului, a dat un telefon şi i-a spus lui Robertson să scoată un sunet. Omul s-a executat. Apoi, specialista i-a explicat: în timp ce vorbeşti, orice ţesut noncanceros din zona respectivă se mişcă.
Ei, bine, al lui nu se mişcase.
Atunci, medicul i-a făcut o mamografie de îndată şi a dat din nou un telefon, să discute rezultatele. Omul nostru s-a prins că e groasă. După o serie de biopsii, şi-a primit diagnosticul în septembrie 2018: cancer mamar de gradul al II-lea. Ceea ce însemna că ai tumori mai mari, dar încă nu au dat în metastază şi nu au migrat spre alte zone ale corpului său. El avea două tumori în sânul stâng, şi ambele în creştere. Fuseseră depistate la timp.
“Habar n-am avut că un bărbat poate face cancer mamar”, a declarat omul.
Nici spitalul din zonă, care îi dăduse diagnosticul, nu avea cum să-l trateze, dată fiind raritatea cazurilor. Erau pregătiţi strict pentru femei. Dar Federaţia Unită a Profesorilor din New York, sindicatul din care făcea parte, i-a făcut lipeala cu Memorial Sloan Kettering Cancer Center din Manhattan. Unde i s-a promis că totul va fi bine.
A urmat o dublă mastectomie, urmată de chemoterapie. şaisprezece sesiuni timp de patru luni. În timpul tratamentului, omul nostru, singurul bărbat care stătea în sala de aşteptare pentru tratamentul cancerului mamar, a cunoscut mai multe femei decât a crezut vreodată că va cunoaşte, şi a asistat la multe situaţii care i-au frânt inima. Pentru că organismul lui era puternic, cancerul a fost depistat de timpuriu şi nu s-a răspândit, dar multe colege de suferinţă aflau că nu mai e nimic de făcut pentru ele.
În octombrie 2020, omul a fost declarat sănătos, dar în urma experienţei cutremurătoare, a decis să devină un promotor al prevenţiei cancerului la sân, un susţinător al bolnavilor şi a continuat să facă vizite la centrul de cancer din Manhattan, pentru că, în timpul tratamentului, intrase în corul înfiinţat de instituţie ca formă de terapie pentru bolnavi, Rising Voices. Nu mai are cancer, nu mai are nici ţesut mamar, deci posibilitatea recidivei e infimă, dar are în continuare o voce. La propriu şi la figurat.
Simptomele care pot indica prezenţa cancerului mamar sunt:
-o umflătură sau o zonă mai densă în interiorul sânului, în apropiere sau în zona de sub braţ.
-o schimbare în forma sau dimensiunea sânului.
-piele umflată, înroşită sau descuamată a sânului, a sfârcului sau a areolei, sau alte simptome de iritaţii ale pielii
-scurgeri din sfârc, durere, sau inversiune a sfârcului (retragere în interior)
Factorii de risc sunt:
-vârsta mai înaintată: – ca şi în cazul femeilor, bărbaţii afectaţi de cancer mamar sunt majoritar trecuţi de 50 de ani
-obezitate
-mutaţii genetice (BRCA 1 şi 2)
-istoric de cancer mamar în familie
-nivelul înalt de estrogen
-istoric de terapie cu radiaţii în zona pieptului.
***
Dacă ţi-a plăcut acest articol, susţine site-ul cu o donaţie.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.
Sh*t They Say