Căsătoria și numele de familie

Acum câteva zile, am primit niște comentarii pline de iubire și entuziasm de la o tanti. Eu, ca orice om civilizat, i-am mulțumit frumos. Și mă ia un cunoscut în primire: Ce faci, fată? Asta te înjura de mama focului acum câteva luni, și subit ești pretenară cu ea?
Mă irită de fiecare dată tragerile la răspundere de genul. Nu făcusem decât să răspund cu mulțumesc la o felicitare, ceea ce era pură politețe și atât. Dar mai ales, auzeam de numele ăla pentru prima oară în viața mea.
-A, păi nu știi? Asta e cutăreasca, dar s-a măritat.
Nici pe numele inițial nu-mi era prea memorabilă, că eu tind să acord atenție minimă lătrăilor,dar cunoscutul mi-a arătat câteva postări. De acum doi ani. Trebuie să fii un anumit tip de om, să ții minte muieli de internet de acum doi ani, iar eu uitasem de fazele alea cu desăvârșire. Iar când intervine și schimbarea de nume, e o așteptare total nerealistă ca eu să știu despre cine pușca lui Hemingway vorbim.

Întâmplare de miză mică.

O întâmplare de miză mai mare a fost când m-am apucat să caut o tipă pe Facebook, că aveam treabă cu ea, și n-am găsit-o. Apoi mi-am amintit că s-a măritat, și nici să mă bați nu țineam minte numele de familie al lui bărbatu-su. Și atunci, mi-am rezolvat treaba cu altcineva.

De ce, în 2019, mai iau femeile numele de familie al bărbatului lor?

Nu mă înțelegeți greșit. Nu spun nimănui cum să trăiască. Dacă ție îți place să te cheme ca pe soțul tău, bravo ție și multă baftă.

Vreau doar să-mi spun punctul de vedere pe subiect.

Numele e identitate.

Eu sunt Lorena Lupu. Nu mă văd altfel decât Lorena Lupu. Lorena Lupu e mai mult decât numele meu. E ca o pecete pe care o pun pe orice îmi iese din mâini.

Să zicem că pescuiesc într-o zi peștișorul de aur. Ăla mi-l predă la cheie pe Jared Leto, liber, singur, și dispus să-mi ofere o căsătorie de respect reciproc și libertate absolută.

Aș fi complet în limbă, moartă de amor nebun și scursă toată? Probabil.

Mi-aș schimba vreodată numele, chiar în acest caz extrem de wishful thinking?

Îmnu.

Pentru că eu aș rămâne în continuare Lorena Lupu. Asta e mantra după care mă identific. Nu aș putea deveni vreodată altcineva.

Numele e brand.

Ai muncit zece, douăzeci de ani într-un domeniu. Lumea a ajuns să știe cine ești. Ai investit ani de efort, creativitate, nopți nedormite, perioade de low, și acum, ești cineva.
Apoi vine Jared Leto, te ia de nevastă, și subit, brandul tău personal e redus la zero. Numele tău nou nu spune nimănui nimic.

Mult noroc în a relua eforturile de construcție a brandului persoonal de la zero.

Ți-ai câștigat apreciere ca medicul orelist Marcela Dumbrăveanu? Vine un pacient care te știe și te caută specific pe tine.

-Cine e de gardă azi?
-Doamna Leto.
-Habar n-am cine rahat e doamna Leto, la revedere.

Numele e proprietate.

Când eram noi mici, pe ușa apartamentului nostru era scris “familia Lupu”.

Deşi, pe baza contribuţiei fiecăruia la binele obştesc, taică-miu ar fi trebuit să fie exact ultimul citat. Nu ajuta cu nimic în casă; nu contribuia nici cu bani, că în Ardeal e educaţia asta stupidă, să te aştepţi ca celălalt să se simtă. Şi maică-mea tot aştepta ca el să se simtă că o dată pe lună se plătesc întreţinere, lumină şi telefon, el dacă nu i se zicea de la obraz se făcea că plouă, şi aşa, maică-mea a plătit din buzunarul ei toate cheltuielile casei până la divorţ.

Cu ce era casa aia familia “Lupu”? Cu absolut nimic. Corect ar fi fost, pe baza contribuţiei concrete a fiecăruia în parte, să purtăm amândoi numele mamei. Şi dacă nu am fi avut conflicte majore în adolescenţă, probabil că l-aş fi luat, mai ales că e numele bunicului meu, un om cu adevărat minunat, bun ca o pâine caldă şi rău de gură ca un Scorpion adevărat.

Aşa, mi-am construit brandul pe Lorena Lupu şi e mult prea târziu.

E mai importantă condiţia de om, decât cea de remorcă.

Tu eşti Lorena Lupu. Tot ce faci e un serviciu – sau poate un deserviciu – la adresa numelui tău. Consecinţele bune şi rele ale acţiunilor tale îţi dau istorie şi poveste personală. A ta.

Apoi, mergând pe premisa absurdă de mai sus: vine peştişorul şi ţi-l livrează pe Jared Leto prin Fan Courier. Preluându-i numele, abdici simbolic de la istoria şi povestea ta personală şi devii remorca, secundul, trena altcuiva.

Avea sens pe vremea când femeia stătea acasă şi avea doar statutul de nevastă. Da, conta a cui e animala furajeră, că poate te luai de cine nu trebuia şi ţi-o încasai pe cocoaşă. Într-o lume în care femeile nu aveau statut de sine stătător, preluarea numelui celuilalt era echivalentul vasalităţii. Luptai sub blazonul seniorului şi pentru interesele lui.

Acum, însă, nu mai are nici un sens.

În 90% dintre cazuri, e unilateral.

Ea îşi schimbă numele şi îşi anulează brandul, identitatea, PIN-ul de dragul lui, dar lui nu îi cere nimeni asta. Ţi-l aduce peştişorul de aur pe Jared Leto. Dacă-şi ia nume nou, pierde masiv la box office.
A văzut toată lumea cum a fost cu Prince, când a devenit The Symbol, respectiv The Artist Formally Known as Prince, respectiv TAFKAP. Ultimele lui piese de care ai auzit şi tu, care nu eşti fan Prince, sunt cele de dinainte să îşi ia pseudonime.
În cazul bărbaţilor, ideea că nu au de ce să-şi lase reputaţia afectată şi să se cheme mâine altfel doar pentru că au jurat iubire eternă unei tanti e de la sine înţeleasă. Şi atunci? De ce se mai aşteaptă lumea de la femei la gestul ăsta?

Tona de hârţogăraie.

Că buletinul trebuie refăcut, e una. Dar dacă iei alt nume, toate hârtiile din viaţa ta trebuie refăcute. Iar asta înseamnă umblat, umblat, umblat.

Dacă aş avea copii, aş vrea să ducă mai departe şi numele meu de familie.

În fond, furnizez 50% din materialul genetic, plus chinurile facerii, corect? Şi în cazul mamei, chinurile creşterii de una singură, în timp ce tata golănea din nou ca la 20 de ani.

Şi, în definitiv, nu ai garanţia eternităţii vreunui legământ.

Doar pentru că unul, în exemplul nostru de azi Jared Leto, afirmă acum că te iubeşte, nimic nu garantează că acest lucru rămâne aşa până-n vecii vecilor amin. Oricând, el poate vedea pe una mai frumoasă, mai deşteaptă sau mai talentată oral, şi poate veni acasă să-ţi spună:
-Am ajuns la concluzia că nu te mai iubesc. Hai să rămânem prieteni.

Cine stă la coadă peste tot, cu dosar cu şină şi certificat de divorţ în copie legalizată, să îşi refacă hârţogăraia pe numele dinainte?

Nu el, evident. Nu el a fost fraierul care şi-a schimbat numele.

Sigur, toate acestea nu se aplică dacă, se zicem, te cheamă Mihaela Ţiganu. Atunci e chiar recomandat să înhaţi oportunitatea de cum se iveşte şi să te măriţi ASAP.

Foto: pixabay.com.

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

25 Responses

  1. Ady says:

    Am avut o colegă, părinții îi divorțaseră, mama își reluase numele anterior. Povestea biata de ea că se lovise în școală (din partea profesorilor, nu a colegilor) de toate “gurile satului” și gândirile de ev mediu timpuriu. “Cine-i doamna X?” “Mama” “De ce n-o cheamă ca pe tine?” “că a divorțat și și-a reluat numele de familie anterior” “ia mai adu tu niște hârtii care sa demonstreze că e mă-ta”. Și asta s-ar fi întâmplat și dacă părinții ar fi fost căsatoriti, dar mama și-ar fi păstrat numele. Probabil chiar mai rău, “de ce și-a păstrat numele daca s-a măritat?!” Și asta nu se intâmpla acum 10000 de ani, tipa n-are încă 30 de ani, dar șicanele au fost atât de multe, frecvente, dureroase că-i poartă pică maică-si că și-a reluat numele (nu pt divorț, doar pt partea cu numele).
    Am avut și un coleg, în vârstă, s-a pensionat de ceva ani, avea 2 nume de familie, al lui de la tac-so și al nevestei de la tatăl ei (daca pot sa zic așa). Din nu știu ce motive, niciuna din familii nu a vrut să renunțe la nume, asa că ei le-au luat pe amândouă.
    În ziua de azi, dacă nu vrei să te treci pe numele bărbatului, ca să scapi de eventualele prejudecăți ale societății, ai 2 soluții:
    – ambii soți iau ambele nume
    – soția își păstrează numele, dar îl ia și pe al soțului.
    Problema e un pic mai complicată pt că gura lumii lovește și în copiii cuplului.

  2. Lorena Lupu says:

    Nu trăi după gura lumii, trăieşte după cum ţi-e ţie bine.

  3. Anca Spanu says:

    Am trăit asta pe pielea mea. Nume schimbat degeaba, nimeni nu și-l amintea vreodată, după divorț, o tonă de birocrație și alergătură. Fostul meu șef îi zicea fostului meu soț, când îl striga lumea dl Spânu, “asta e, te-ai însurat cu o instituție”:))). Chiar cu semnătură dublă, la ziariste mă refer, nimeni nu își amintește numele recent. Ca actriță, e suicid curat să faci asta.

  4. Lorena Lupu says:

    indeed.

  5. Ady says:

    Ca adult realmente matur, asumat și cu creierul la purtător poți trăi cum ți-e bine, durându-te la patină de gura lumii, dar un copil nu are maturitatea emoțională, nu are mecanismele de apărare dezvoltate pt a face față unor astfel de șicane.
    De asemenea, e posibil ca acea colegă a să nu fi avut suportul și explicațiile necesare din partea părinților și familiei extinse.
    Având in vedere media și speranta de viață, aș putea spune ca am trăit deja cam jumătate din viața mea. Deja m-am identificat cu numele personal și am trecut și peste jena din adolescență și tinerețe că ar fi un pic ciudat (reprezintă un animal). Nu cred că mi-as mai putea schimba total numele, deși nu-s nici actriță, nici ziaristă, nici vreo somitate în domeniul meu de activitate.

  6. Codrin says:

    Când doi soți au numele de familie x și y și dacă niciunul nu renunță la numele lui și fac un copil, copilul ce nume de familie ar trebui sa aibă, Lorena, după părerea ta?

  7. Lorena Lupu says:

    Fie un nume combinat, fie, ca să evite aglomerarea, să aleagă singur la 18 ani ce nume vrea să păstreze.

  8. Codrin says:

    Adică in cazul 1 copilul ar avea numele sa zicem Andrei X-Y și dacă aplicam același algoritm și soția copilului, cu numele Z nu vrea să și-l schimbe nici ea, copilul lor ar avea numele Alexandru X Y Z și putem merge evident mai departe și am avea un nume de genul Bogdan X Y Z U V T… Ceea ce devine penibil, sper ca ești de acord cu mine, sau poate nu. Pe varianta 2, copilul să-și aleagă numele de familie la 18 ani, ce nume să-și aleagă? Dacă mai are și frați și la rândul lor își aleg alt nume de familie, nu devine ciudat, de asemenea? Nu se pierde o anume identitate a familiei nou formate?

  9. Lorena Lupu says:

    Cum ce nume să-şi aleagă? Dintre al tatălui şi al mamei, nu random din cartea de telefoane, credeam că e evident.
    Iar familia va avea o identitate: familia Ionescu – Popescu, unde pe unii îi va chema Ionescu şi pe alţii Popescu, să fie şi mama reprezentată, nu doar tatăl.
    Mult mai fair decât cum e acum.

  10. Codrin says:

    Deci e ok cu 2 frați cu numele de familie diferite? În caz cs unul alege numele mamei și celalalt numele tatălui. Deci ar fi o familie cu 4 membri dar cu nume de familie diferit

    Care parte din “ar fi familia Ionescu – Popescu, dintre care pe unii i-ar chema Ionescu după tată, pe restul Popescu după mamă necesită desen colorat?

  11. Codrin says:

    Pai nu, că mama ar fi Emilia Popescu, tatăl ar fi Bogdan Ionescu, că-și păstrează numele și brandul, iar copii ar fi Maricica Popescu, Andrei Ionescu, în cazul în care la 18 ani ar vrea să-și aleagă din numele părinților, iar al treilea copil dacă e mai rebel și nu vrea niciunul din numele părinților, și-ar alege alt nume, sa zicem Iulian Georgescu. Nu devine caraghios pt noua familie formata?

  12. Lorena Lupu says:

    Dacă au 18 ani, familia aia nu mai e nouă de mult. Şi nu văd ce e caraghios în ideea simplă: la 18 ani, omul ar putea alege dacă vrea numele tatălui sau numele mamei. Exagerat de multe comentarii şi vorbă lungă sărăcia omului pentru o idee atât de simplă.

  13. Codrin says:

    Și pana la 18 ani copilul ce nume sa aibă, Lorena. Discuția pana la urma e care e mai tare, identitatea individuala a membrilor familiei, anterior formarii familiei, mama-tata sau identitatea noii familii?

  14. Lorena Lupu says:

    Până la 18 ani îl poate chema provizoriu Ionescu – Popescu.
    E mai scurt să refaci UN buletin la 18 ani decât 796467897 de acte în ziua măritişului, cum se face acum.

  15. Codrin says:

    Și revin, îl cheamă Ionescu-Popescu PARTEA CU PROVIZORIU PÂNĂ LA 18 ANI N-AM PROCESAT-O CĂ-S IDIOT și nu-și schimba numele și se căsătorește cu Margareta Georgescu, care nici ea nu vrea alt nume, să-și piardă brandul. Copii lor cum se vor numi?

    MORŢII MĂ-TII, AŞA SE VOR NUMI.

  16. Lorena Lupu says:

    serios, care pula mea parte din PROVIZORIU PÂNĂ LA 18 ANI, CA LA 18 ANI SĂ ALEAGĂ EL UNUL DIN NUME necesită desen?

    nu mi-e clar dacă te-ai oploşit în acest şirag interminabil de comentarii bazate pe a insista lobotomizat, neprocesând ce ţi se răspunde, din trolaj sau chiar suferi de o formă de analfabetism funcţional, dar începe să mi se ia.

  17. Codrin says:

    Copiii, cu 3 de I, evident. Mii de scuze, Lorena! Tastele de la mobil!

  18. Lorena Lupu says:

    Tastele de la mobil sunt cea mai mică problemă a ta, te asigur.

  19. Codrin says:

    Devii agresiva și jignitoare, cu limbaj de nivel scăzut. Eu te-am întrebat civilizat, după părerea ta, dacă mama are numele Emilia Popescu și nu vrea să-l schimbe, tatăl are numele Bogdan Ionescu și nu vrea să-l schimbe și au doi copii. Andrei și Maria. Pana la 18 ani se vor numi Andrei Ionescu-Popescu respectiv Maria Ionescu-Popescu. După 18 ani nu vor să-și schimbe numele, similar deciziei părinților. La rândul lor se căsătoresc, Andrei Ionescu-Popescu se căsătorește cu Raluca Georgescu, care nici ea nu vrea schimbare de nume. Copilul lor, sa zicem Daniel, ce nume va avea Lorena, pana la 18 ani, cel puțin?

  20. Codrin says:

    Ideea este, Lorena, ca la un moment dat cineva va trebui sa facă un compromis și să-și schimbe numele. Fie la momentul căsătoriei, soția ia numele sotului, cum este de obicei acum, fie soțul ia numele soției, deși eu n-am auzit, fie amândoi iau numele combinat dar în acest caz copilul va trebui sa facă compromis și să-și schimbe numele pentru a evita aglomerarea de nume, caz în care se pot naște discuții, ce nume sa aleagă, care din cele 2 nume sa meargă mai departe? Sau dacă alege un nume total nou, nu se pierde identitatea familiei?

  21. Codrin says:

    Asta e o problema, care dintre aceste nume Ionescu Popescu Georgescu sa se perpetueze. Toate nu se poate, ca ar deveni un nume prea lung și caraghios, deci cumva, cineva, cândva va trebui sa renunțe la unul/unele dintre ele. Do you agree, Lorens? Fără jigniri și limbaj suburban, pls!!!

  22. Codrin says:

    Îți dai seama Lorena, ce presiune ar putea fi pentru un adolescent, copil practic, la 18 ani, sa decidă ce nume sa perpetueze mai departe? Al mamei sau al tatălui? Sau niciunul? And again, no low level language, please!!!

  23. Lorena Lupu says:

    Du-te-n pula mea de idiot bătut în cap, nu-mi spui tu mie ce limbaj să folosesc la mine pe tarla.

    Când eu îţi propun şi îţi explic o soluţie, iar tu aberezi în continuare ca şi cum nu ţi-aş fi zis nimic, şi nu procesezi, îmi rezerv dreptul să te bag în pizda mă-tii cât consider eu de cuviinţă şi guess what: sau deal with it, sau înveţi să reacţionezi şi să procesezi informaţie.

    Nu îmi faci reguli, nu îmi ocupi timp cu disonanţa ta cognitivă, iar când eu spun că e pălăvrăgeala mult prea lungă pentru ceva atât de simplu, prinzi sugestia din zbor, şi încetezi futaiul la icre.

    Asta dacă vrei să fii tratat ca un om. Dacă vrei să fii tratat ca o lătură, fă pe prostul în continuare.

  24. Vlad says:

    Hai sa fim seriosi, asta ar fi o problema reala pentru 1% din oameni.
    Si din alea 1% din femei care au din nume un brand oricum se casatoresc 10% ca sunt prea ocupate cu brandul.
    Aveam un coleg de serviciu care tot timpul ne spunea ca el nu se casatoreste pentru ca XX% din casatorii sfarsesc prin divort.
    Altul nu se casatorea pentru ca citise el nush ce chestii alt-right ca-i ia nevasta casa si copiii.

    Problemele lor reale in materie de casatorie erau in cu totul si cu totul alte locuri.

  25. Catty Matei says:

    M-am casatorit in 1992 si mi-am pastrat numele chiar daca sotul nu a fost multumit de alegerea mea,copiii poarta numele noastre reunite.Si cum fostul sot s-a comportat execrabil ca tata fetele au decis ca la implinirea varstei de 18 ani sa renunte la numele lui.Parerea mea e ca fiecare sa isi poarte numele si copiii cand vor deveni adulti sa aleaga numele pe care il vor purta in viitor.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger