Ce bine că s-a terminat cu declaraţia!

Ieri, mi-am scris ultima declaraţie. Am dat fuga după nişte mozzarella şi nişte vin roşu sec, că aveam chef de o seară mediteraneană. Am scris-o direct pe mobil. Oricum, pe stradă nu mai era nimic din liniştea şi pacea lunii aprilie. Toată lumea stătea în grupuri şi conversa, maşinile de poliţie nu erau nicăteri, multe magazinaşe erau deschise, iar restul anunţau: Deschidem pe 15 mai.

Şi după ce am ajuns acasă, mi-am şters formular.sts.ro din bookmarks. Instrumentul cu ajutorul căruia statul mă păzise în ultimele câteva săptămâni.

Şi totodată, simbolul birocraţiei inutile şi stufoase care face viaţa privată sau profesională din România atât de grea.

Şi, totodată, cea mai proastă idee pentru o populaţie a cărei viaţă se schimba peste noapte în moduri imprevizibile.

Am tot auzit şi citit de poliţişti abuzivi din diverse colţişoare ale ţării, cărora li se căşuna pe unii şi pe alţii, şi le-au aplicat amenzi peste amenzi. Inclusiv pentru faze de genul: Ai scris aici că mergi la supermarket, dar te-am văzut intrând în farmacie.

Când creezi o pârghie care să-i permită organului român să mulgă amendă, you can bet your soul că o parte măcar o s-o mulgă, și, cum nu se știa din prima că amenzile lor fi anulate, chestia asta a tot alimentat stres și nemulțumire.

Știți care mi se pare o posibilă sursă a conspirațiilor?

EXACT ACEST stres, această nemulțumire.

Omul simplu și needucat nu poate adeseori să formuleze în argumente cu sens: Mi se pare nedrept să scriu sau să printez hârțoaga asta în fiecare zi, și să dau sociteală de fiecare minuțel. (Țineți minte cum, la început, erau cu orele de deplasare, de la și până la?) Și atunci mi-e mai simplu să inventez sau să pun botul la o teorie fantasmagorică bazată în primul rând pe frică, să justific faptul că mă opun, vădit sau doar bombănind în barbă.

Declarația a fost cea mai proastă idee de gestionare a situației, și, pe undeva, a reprezentat și o violare a intimității. Nu am consultat un avocat în privința modului în care pretenția să-ți pui toate datele personale pe hârtia aia se bate cap în cap cu GDPR.

De ce trebuie eu să dau raport unde mă duc, în ordinea drumurilor? În fond, pot să mă înghesui în fundul clientului din fața mea și la farmacie. Pot să stau bot în bot cu Maricica și la magazinul de vizavi. Simpla raportare a destinațiilor nu garantează cu nimic respectarea distanțării, sau a regulilor aferente.

Așadar, cu încetarea obligativității de a declara unde mergi și cât o să stai, încetează senzația aia iritantă, că statul e adânc înfipt în anusul tău și îți controlează fiecare pas. Dacă îmi plăcea asta, probabil că eram măritată în acest moment.

E un prim pas spre o revenire la normal.

Sigur, eu în continuare sunt omul vulnerabil la boli respiratorii și cu imunitatea în pioneze, drept care, o să mai stau ferită o vreme, just to make sure. Dar faptul că nu mai am de dat cu subsemnata și să spun că merg la butic, dar nu la ăla din stânga, ci la ăla din dreapta, e de natură să-mi bucure sufletul mic și negru.

***

Dacă îţi place acest blog, ai avut vreodată intenţia să-l susţii dar ai tot amânat, acum ar fi un moment foarte bun.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.

***

Ascultă Jet pe Spotify, cumpără piesa pe iTunes sau pe Amazon Music.

Ce le-a fătat mintea

You may also like...

5 Responses

  1. Deedee says:

    In principiu, scopul declaratiei este sa iti faci un “plan de bataie” inca de acasa si sa te tii de el, nu sa te duci la magazin, dar daca toti esti afara sa te mai duci sa vezi si ce face prietena care munceste la receptia bancii, apoi in vizita la mama, apoi o plimbare in parc ca tot e frumos afara. A, ca in realitate a iesit un haos, e partea a doua, dar scopul nepervertit are sens.

  2. Lala says:

    În sfârşit, pot să duc sticlele goale la tomberonul de reciclat, la 200 m, dar nu era checkbox cu asta, poate se încadra la sport (sticlism).

  3. Ratacind pe net says:

    Lasa ca am auzit o teorie cum ca declaratia ar fi fost sa te responsabilizeze, ca sa nu iesi afara de nebun cand ti se nazare si sa stai la cafelute cu vecinii sprijinind gardurile in fata blocului.
    Personal am avut o mini-trazneala cu un politist, caram carutul cu cumparaturi si ma intreaba unde am fost. Pe bune Captain Obvious? M-a trecut pe un caiet si a zis, “bine, treceti”, am stat o perioada cu morcovul ca ma trezesc cu amenda, acum mi-a mai trecut dar de la stat te poti astepta la orice, la o adica.

  4. Morbo says:

    Sa multumim frantei si italiei ca le-au dat idei alor nostri.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this:
Advertisment ad adsense adlogger