Notă: E un subiect solicitat de un cititor. Cu precizarea că n-a pus problema la modul “Lorena, ar trebui să scrii despre”, de parcă ar fi fost redactor-şef pe blogul meu şi-mi trasa cuprinsul editorial – cum mulţi dintre voi faceţi şi logic că nu scriu nimic – ci a întrebat “Cât mă costă să scrii despre acest subiect”. Bravo, tată. Nici lăutarului Vasile nu-i zici să-ţi cânte Zaraza fără să-i lipeşti un sutar de frunte, şi ăla oricum nu face decât să reproducă. Eu creez.
Iar lăutarul Vasile nu cântă aşa. Ratează fix “r”-ul, care face tot farrrmecul.
Aşadar, orice bărbat are o p… Şi crede că-i e suficientă. Crede că ea îi defineşte masculinitatea. Unii, mai inteligenţi, se prind relativ repede că masculinitatea ţine de multe alte date şi se pomenesc iubiţi de mult mai multe femei decât pot duce. Alţii, proşti, se p… lafonează şi mor cu ea în mână.
Spre deosebire de bărbaţi, femeia se naşte ştiind că feminitatea nu e un dat generat de posesiunea unei p…, ci o stare fragilă şi uşor de disipat. Pentru că nici Anita Ekberg nu a arătat toată viaţa ca în foto de sus.
foto de sus integral.
La bătrâneţe arăta aşa.
Veţi spune, desigur, că nu e rău deloc. Corect, nu e. Dar starea asta de feminitate, starea asta de dominaţie prin farmec asupra întregului univers se întreţine cu cele trei P. Şi detaliez.
Pantofii.
Ia o femeie goală. Orice femeie goală. Vei vedea o nudistă la plajă.
Ia aceeaşi femeie goală şi urc-o pe nişte stilettos eleganţi. Vei vedea o regină voluptuoasă învăluită în propria nuditate ca într-o rochie făcută de cel mai fabulos designer al lumii, Dumnezeu.
“Dar pantofii erodează articulaţiile, fac şi dreg”.
Nimic nu erodează articulaţiile ca sedentarismul. Right? Iar dacă contrapunctezi acele câteva ore de purtat pantofi cu toc înalt cu nişte sport în converşi, articulaţiile tale ar putea ieşi mai mult decât câştigate.
Da, vrem pantofi, aşa cum actorii antici greci voiau coturni. Ce-s ăia? Tot p(antofi cu toc) dar ceva mai înalţi. Pantofii sunt contactul nostru cu solul. Un contact armonios înseamnă un zbor sufletesc armonios. Şi ne plac de multe culori, modele, cu cataramă, cu accesorii, cu dichis, pentru că.
Piciorul
Este
O zonă erogenă.
Vrem pantofi aşa cum vrem sutiene de dantelă sau chiloţi cu fermoar. Priveşte pantofii unei femei şi vei afla cum face felaţie.
Poşeta.
Poşeta e o necesitate practică. Din două motive.
A) Hainele femeieşti nu au buzunare.
Tot ce e bărbătesc: sacou, cămaşă, pantalon, trening de Obor, vestă fină de mătase are buzunare. Funcţionale. Bune.
Tot ce e femeiesc: rochie, sacou, fustă, cămaşă, tricou decoltat, e lipsit de buzunare. Blugii au. Problema cu blugii feminini e că n-au cale de mijloc. Sau sunt strâmţi de rişti să pară că ţi-a crescut penis dacă bagi ceva în buzunar, sau sunt lălâi de nu i-ar purta decât obezele şi tipele recent violate, datorită traumei care le face să-şi nege feminitatea.
Neavând buzunare, eşti obligată la un accesoriu în care să intre chestii.
B) Apoi, femeia n-ar putea să plece niciodată de acasă doar cu bani, mobil ID şi chei. No way. Trebuie să-şi ia:
-un ruj, că i se ia, pe măsură ce pupă în stânga şi-n dreapta
-o pudră, că se ia pe măsură ce pupă
-o perie de dinţi, că nu se ştie niciodată
-lenjerie intimă, din aceleaşi considerente
-tampoane, idem
-prezervative, ibidem
-nişte aspirină tamponată, că poate o doare capul
-nişte claritine, că poate o apucă alergiile
-nişte calciu cu vitamina D, că cine ştie
-şerveţele, că ea nu face pipi la copac
-spray paralizant
-lanternă
-alune / migdale / ceva de ronţăit, că foamea izbeşte frontal, nu ocoleşte
-o sapă
-o greblă
-o cheie franceză
-întregul Paris, că poate o apucă nostalgia acelei veri de dragoste
-sicriul, că poate moare.
Pe scurt, femeia are nevoie de multe, nu pleacă doar aşa, să se afle în treabă. Şi aşa a apărut poşeta. Iar dacă tot a apărut, e firesc să o alegi să fie frumoasă, asortată, fashion statement. Altfel îţi luai traistă de rafie.
Parfumul
Cele mai multe femei miros minunat de la mama natură, după ce au făcut baie, chiar dacă au folosit săpun fără parfum. E jocul hormonilor, al ph-ului pielii şi binecuvântare divină.
Dar e ca linia de bas. Ceva consistent în sine, incitant, dar insuficient. Am vrea să ascultăm doar linia de bas a pieselor?
Bănuiam că nu. Prima linie de bas e a lui Fats Domino, “Ain’t That a Shame”. Adică asta.
Exact aşa şi cu parfumul. Dezvoltă linia de bas într-o compoziţie căreia nu-i poţi rezista.
Poate o femeie să trăiască fără cele trei p…? Probabil că poate. Dar care mai e plăcerea?
o mica eroare: “cum mulţi dintre noi faceţi”
corectat, mulţumesc.
la prima poza cu Anita, chiar puteam sa mor cu ea in mana. noroc ca m-a salvat a doua. :)))
P.S. cu a doua, risc sa raman nemuritor.
Traistele “de rafie” sunt en vogue pe la Hollywood (la ele), şi le obţin la nişte preţuri incredibile (“documentarea” – de la o emisiune Look TV [RO], unde discutau modă & mondenităţi două “babe”)..
stilul tau ma face sa exult: nu gat bine o fraza cu o idee inteligenta si ma “ataci” la sentiment, ma uimesti cu clarviziunea ta, cu aplombul, cu multe. E tare greu sa faci complimente cu stil, Umberto Eco o stie mai bine ca mine, dar e si mai greu sub imperiul efuziunii 🙂
ma reîntorc la al doilea p, sa gat de citit articolul
Daca as avea un leu pentru fiecare text cenzurat de-al tau…n-as avea bani de-o cafea
e blogul unui estet, poate lipsa de gust îi repugna…
Nu m-am gandit pana acum ca femeile chiar nu au buzunare la haine. It all makes sense. :O Tre sa ai undeva unde sa-ti pui arbaleta, drujba etc etc
exact.
Din pacate nu pot fi de acord cu ce ai spus. Eu cred ca oamenii sunt diferiti si au diferite nevoi si placeri. Eu, de exemplu, nu sunt prea feminina si urasc psntofii cu toc (mai ales cei stilettos) si nu ma dau cu parfum prea des. Cu toate acestea, nu simt ca imi lipseste ceva, ma simt bine in pielea mea. Sper ca nu am spus ceva suparator, e doar parerea mea.
In fapt au nevoie de siguranta la un nivel profund. Intrucat in lumea nebuna pe care am construit-o, probabilitatea de a intalni un partener care sa faca asta in mod natural, sa fie aceasta siguranta si nu doar la nivel superficial, intervin cei trei p (daca sunt numai trei si daca sunt numai p)…
Interesant este ca noi nu suntem constienti de nevoia noastra de siguranta
“Feminitatea (“das ewig weibliche”, “the feminine mystique”) este de fapt un set de reguli ce guvernează comportamentul și înfățișarea femeilor, reguli ce subsumează existența feminină eticii grijii (cf. Carol Gilligan), sacrificiului de sine pentru realizarea celuilalt (soț, copii) și conformării la un model masculin de atractivitate sexuală.”
Te pune pe ganduri, nu?
n-am urmat reguli niciodată, deci nu.
Anita a fost intr-adevar o femeie superba, as putea spune ca se descurca de minune fara sa aiba nevoie de vreu artificiu legat de canoanele impuse de feminitate. In orice caz, placut articolul…iti apreciez stilul si sinceritatea!
mulţumesc.
(…) femeia n-ar putea să plece niciodată de acasă doar cu bani, mobil ID şi chei. No way. Trebuie să-şi ia:
-nişte aspirină tamponată, că poate o doare capul
-prezervative, că poate N-O doare capul …
Lorena, fa ceva sa primesti ‘like’-urle pe care le meriti! Rahatu’ asta de wordpress te f… ca la militie ca sa te inregistrezi! (capisci?) Fara el nu pot sa dau Like articolelor tale, pe care le chiar LIKE!
Poţi da like pe Facebook. 😉
Ai uitat p…isica! 🙂 p…ulica ar fi ofensat 🙂