Unii oameni fac gesturi nobile într-un mod bombastic, gălăgios, care ţipă „Mami, mami, sunt la televizor” și „Dacă tot fac chestia asta, vreau la schimb echivalentul ei în aplauze”.
Taman de aceea sunt atât de reconfortanți oamenii ca Dacian Cioloș. Care rămân verticali, demni și simpli în omenia lor, chit că societatea i-a porcăit atât de mult pe nedrept. Eu nu voi fi niciodată Cioloș, să răspund cu politețe la o gherțoială, pentru că 1. sunt colerică 2. am acumulat prea multe mizerii îndurate și sunt în punctul în care te iei de lup și lupul te sfâșie în hălci. Nu mai am răbdare, și nici nu-mi propun să am.
Dar am un respect sălbatic pentru oameni ca Cioloș și Nicușor Dan, care încă păstrează disponibilitatea de a răspunde grațios la mizerii și de a nu recurge la „Ba a mă-tii.”
Ce s-a întâmplat? Un șofer de taxi a refuzat să-l ia pe Dacian Cioloș? Că o fi fost mare fan AUR, că spera că următorul călător e milionar din Dubai și-i lasă bacșiș mai mare, că era hater al partidelor europene? Nu știm, putem doar să speculăm.
Pretextul era că sunt alte mașini în față. Dar cele două mașini nu erau disponibile, una era într-un control al polițiștilor, și cealaltă, fără șofer. Deci, logic, prima mașină gata de cursă era mașina care trebuia să plece.
Poliția l-a și sancționat pe taximetrist cu amendă de 500 de lei și reținerea atestatului de taximetrist. Ceea ce mie mi se pare corect. Cei doi șoferi dinaintea ta sunt ocupați. Dacă tu refuzi cursa, călătorul rămâne să aștepte autobuzul. Sau să ia Uber, sau Bolt. Tot serviciul de taxi de la aeroport devine 100% inutil.
Că ar fi firesc să poți selecta clientela sau să nu mergi cu un șofer de taxi care îți dă vibe dubios? Desigur, dar asta nu funcționează la aeroport, unde ai regula cozii. Primul liber e primul pe care-l iei. Nu servești călătorul, îl lași fără taxi.
Cui nu-i convine, să nu facă taxi la aeroport.
Dar Cioloș a dat o postare în care îi lua public apărarea individului care l-a refuzat și l-a încurcat. Și asta mi se pare atât de cool. Un gest de bunăvoință, făcut cu simplitate și omenie, fără ostentație.
Aș avea eu puterea să iau vreodată apărarea cuiva care mi-a făcut o mizerie?
NU.
De aceea am o admirație față de Dacian Cioloș. Bravo, domnule. E o performanță să nu lași gherțoii infecți să te înrăiască.
Să fiu șoferul, i-aș scrie un comentariu cu scuze. Dar, evident, gherțoii nu-și cer niciodată scuze.
***
***
Izbeşte autorul cu o cafea.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da follow pe Facebook şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
Sh*t They Say