Cum să pari un idiot absolut când circuli cu trenul

Poate unii au un wishlist mai special, pe care e inclusă dorinţa “cum să mă fac de râs public”. Azi, discutăm cazul trenurilor pentru că, vorba lui Tudor Chirilă, “piesa astaaaa / O scriu în drum spre munteeee.”

Şi tot de aceea, textul va fi mai scurt şi mai eficient, de vreme ce am o tanti în compartiment care mi se tot uită peste umăr ce scriu, şi mă crispez în metafore când am inspecţie directă.

1. Urcă în tren, în oraşul tău natal, unde se presupune că ai bucătărie şi frigider, şi începe să haleşti ca şi cum vii din expediţie de pe Himalaya.

Nimic nu spune “sunt un idiot absolut” ca nevoia de a crăpa în tine în vederea impresionantului efort de a şede cu dindărătul pe un scaun câteva ore. Bonus dacă ţi-ai pus la pachet alimente care put de-i mută vecinului tău de călătorie nasul până la ureche şi-l transformă într-o pictură de Picasso. O legendă urbană spune că Picasso însuşi a început să picteze portretele pe care le ştim în urma traumei unei călătorii cu un tren românesc.

2. Ai vecini de compartiment care stau pe laptopuri, tablete, telefoane? Beleşte fără jenă ochii în mesajele erotice pe care le schimbă cu minimum cinci combatanţi, sau, în cazul meu, viitorul articol de blog.

Specificul naţional nu e dat de ie, fotă, puşca şi cureaua lată, ci de o f**ere intensă de grijă legată de capra vecinului şi de dorinţe criminale vizând-o pe aceeaşi. Ne chinuie un interes atât de acerb, de apăsat şi de spasmodic legat de toate lucrurile care nu ne privesc încât, dacă am investi acest interes în muncă, am depăşi Japonia ca bunăstare.
Opa, acum observ că tanti şi-a luat ochii din laptopul meu şi mimează că se uita pe geam. Yaaas. Primul meu articol care mi-e util şi mie cu ceva.

3. Vorbeşte tare. Să audă toată lumea cât eşti de idiot. Doamne fereşte să-i laşi cu dubii.

Două cucoane, în compartimentul de alături. Una rotofeie (nu e fat shaming, n-o judec), se justifică: „Am fierea leneşă, ar trebui să iau silimarină.” (Eu zic că eşti leneşă tu cu totul, ar trebui să iei avânt din faţa televizorului, în primul rând, dar pe bune: nu căuta justificări. Aşa eşti tu. Alta maică-ta nu mai face. Măcar nu inventa bullshit.)
Cealaltă îşi analizează relaţia să ştie tot vagonul: „Eu am bărbat iubitor, nu mă dă cu capul de pereţi. Uite, la vecina vine salvarea în fiecare săptămână, e supărat bărbatu’ că a luat-o slabă şi că acum s-a îngrăşat.” Cucoana grasă: „Să-l dea ea cu capul de pereţi pe el”.
Iar dacă scriam eu o scenetă cu două astfel de personaje, îmi ziceaţi că exagerez eu.

4. Dă Mozart la tot cartierul

Sigur, Mozart e o figură de stil. Dacă pui muzica (îndeobşte proastă, că oamenii cu gusturi muzicale decente au de obicei şi şapte ani de acasă) tare de tot, să audă tot universul, sigur o să te ynvydyeze toţi că eşti jmeker dă jmeker şi cel mai adevărat. Lol, nu. O să te înjure în gând şi o să te viseze cu mâinile încrucişate şi cu lumânare pe piept.

5. Ceartă-te cu nevasta sau tovarăşul

Fără un mic conflict în câmpul muncii sau în cel privat, viaţa e pustiu. Musai urlaţi unul la altul, să pară că mai aveţi un pic şi scoateţi toporul din geamantan să rezolvaţi problema ca în satul vostru natal. Musai etalaţi tot repertoriul de înjurături din dotare, referinţe intime care să hrănească f**erea de grijă amintită la punctul 2, a publicului, şi dacă nu promiţi din trei în trei minute că-l arunci pe ăla din tren, nu faci treabă.

6. Ai de coborât la Predeal? Începe să te agiţi de la Comarnic.

Ridică-te. Întreabă cât e ceasul. Aşază-te la loc. Mai întreabă o dată cât e ceasul. Cere prostului din compartiment să-ţi dea jos geamantanul. Mergi spre uşă. Dă-ţi seama că e foarte devreme. Revino în compartiment. Cere-i prostului să-ţi pună geamantanul înapoi. Stai un minut. Cere-i prostului să-ţi mai coboare geamantanul. Se ştie că visul lui e să facă braţe ca în sculpturi şi tu-l antrenezi moca.
Apoi, la Sinaia, propteşte-te în uşă şi provoacă-i pe ăia care chiar coboară la gara respectivă să te ocolească cu bagaje, fără să-ţi administreze una.

Sper că v-am fost de folos. 🙂

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.