De ce Black Friday e o tâmpenie cruntă

Mă știți: n-am fost niciodată omul care să înjure capitalismul feroce, dimpotrivă. Eu însămi sunt un produs al capitalismului feroce. Arunc anual o pungă de haine, că nu mai am unde să le pun pe cele noi. Ziua în care îmi cumpăr pantofi noi este o zi trăită plenar. O paletă nouă de farduri îmi ridică dispoziția instant – deși am un sertar plin – și cred sincer că parfumurile sunt ca timbrele: cu cât mai multe, cu atât mai bine.

Și cu toate acestea, urăsc Black Friday cu o frenezie demnă de scopuri mai nobile. Pur și simplu, mă scoate din sărite. Mă irită conceptul în sine. Și iată de ce.

1, Friday e o zi, dar Black Friday-ul ultimilor ani se lungește ca brânza topită. 

Circulă zilele astea o glumă pe Facebook, cum că “deja aţi scos decoraţiile de Crăciun, dar vă miraţi că iarna a venit devreme”.

Aş parafraza: Lungiţi Black Friday de înghite toată luna noiembrie, apoi vă miraţi că n-aveţi o pâine de pus pe masă.

Acum doi sau trei ani, Black Friday înghiţise timid weekendul. Apoi, s-a răsfirat spre miercuri, şi spre săptămâna de după. Acum, toate firmele au oferte până pe 25 noiembrie.

Nu mai bine rebotezăm luna noiembrie Black Month şi ne asumăm că o să ne explodeze mailurile zi de zi, precum popcornul bine făcut?

Şi apropo de asta:

2. Ne explodează mailurile zi de zi, ca popcornul bine făcut. 

Nu mai poţi să-ţi urmăreşti mesajele legitime, primite de la oameni cu care ai treabă, de 54477543 de megasuperoferte, toate fabuloase şi unice, una mai unică decât cea de lângă ea, de mirificul Black Friday. Şi nu doar de la branduri de la care cumperi, ci de la firme dubioase din China de care n-ai auzit în vieţişoara ta, de la distribuitori de pompe submersibile cu şurub (hă?) şi de la zece fakeri de iPhone.

Black Friday e prilejul festiv de a penetra vaginal şi anal GDPR – ăla care ne protejează datele, obţinut cu sudoarea frunţii – din toate poziţiile din Kamasutra. Şi un consum uriaş de timp şi de clickuri nedorite.

Also, când atâta lume trage de tine, parcă ţi se inhibă cheful de a cumpăra.

3. Cumperi chestii de care n-ai nevoie, doar pentru că-s la superofertă. 

De câte ori am chef de autoironie cu gaşca mea de cititori, le povestesc de cele 60 de eyelinere ale mele. Toate negre, dar cu intensităţi diferite.

“Câte?”

60. Şi singurul pe care l-am consumat integral a fost Stylo Yeux Noir Intense de la Chanel, strict pentru că ăla e cel mai negru negru pe care l-am văzut în viaţa mea şi se aplică lin şi fin ca untul. Serios, după ce mor, puneţi-mi în sicriu un Stylo Yeux Noir Intense, e echivalentul unei eternităţi fericite.

Dar divaghez.

Am un număr neprecizat de creioane, tuşuri, cutioare de gel, eyelinere retractabile – majoritatea negre. OK, câte unul brun, albastru sau mov. Mai mult eyeliner decât are nevoie toată APACA pe următorul an. Ar trebui să mănânc eyeliner pe pâine prăjită, să ştiu că îl termin pe tot înainte să expir.

Unele în cutia în care ţin eu eyelinere. Dar foarte multe pe sub dulap, pe sub pat, pe unde le-a rostogolit Pulică.

Şi totuşi, dacă să zicem un magazin de makeup afişează o reducere de 20% la un eyeliner care-mi place, o să-l cumpăr. Încă trei bucăţi, că nu se ştie niciodată, dacă-l trage firma pe linie moartă?

Şi da, ştiu, mă bombăn singură, dar la următorul meu eveniment, dacă vreţi să mă impresionaţi, nu-mi aduceţi flori, aduceţi-mi un eyeliner. Ochii ăştia i-a dat Dumnezeu atât de negri ca să fie conturaţi cu şi mai mult negru.

3. Mare parte din marfa redusă e formată din stocurile care nu se vindeau. 

Cazul citat de mine, când prinzi o reducere la eyelinerul tău preferat, e excepţia fericită. În realitate, ce se vinde la reducere sunt ciurucurile, mizeriile pe care oricum nu le cumpără nimeni şi care sunt expirate, de cele mai multe ori fizic, dar frecvent şi din punct de vedere moral.

Degeaba iei un TV cu o reducere de 40% dacă e un brand obscur dintr-o ţară exotică şi-ţi moare de cum iese din garanţie.

Ăsta e de fapt Black Friday. Paradisul rebuturilor.

4. Majoritatea magazinelor nu au reduceri reale. 

Toată lumea a văzut, anii trecuţi, print screens cu articole care în timpul anului erau 500 de lei, dar de Black Friday erau la modul 800 500 lei.

Şi e firesc. Regula de bază a comerţului este că venitul trebuie să depăşească cheltuiala. Plus o droaie de taxe la stat. Plus periodice amenzi cu sau fără sens.

Când o reducere e prea mare să pară realistă, probabil că preţul iniţial era umflat ca buzele Biancăi Drăguşanu.

Aaapropo. Bianca Drăguşanu mai trăieşte?

5. Dacă intri în horă, cheltuieşti ca un apucat. 

Magia reducerilor. Frenezia tăierilor de preţuri. Şi Facebook, şi Instagram sunt perverse, îţi arată noi, şi noi, şi noi, şi noi magazine. Uite cum sunt ăştia, uite cum sunt ăia. Eşti nebun, 40% reducere. Nu mai pupi tu aşa ceva până când moartea te va despărţi.

Dacă pui botul la Black Friday, o să cam lupţi cu disperarea tăcută şi o să mănânci pâine cu pateu tot restul lunii noiembrie, până la salariu.

6. Şi adevăratele reduceri nici măcar nu sunt acum.

Aşa cum înţelepciunea din bătrâni zice să te fereşti de greci când îţi fac daruri, eu pot să-ţi zic: fereşte-te de comercianţi când ţipă reduceri.

Adevăratele Black Friday au loc prin august şi prin ianuarie. Pe de o parte, sunt nişte luni de-ţi baţi copiii, pentru că în august lumea e-n concedii şi cumpără cel mult amintiri din Grecia, Turcia şi Spania, şi pentru că în ianuarie lumea e total falită după sărbători şi n-are bani nici de nasturi.

Şi pe de alta, trebuie să facă loc pentru marfa de primăvară – vară, respectiv toamnă – iarnă.

Astea-s lunile de solduri, unde chiar brandurile fine sunt la reduceri. Şi nimeni nu te pistonează exagerat cu mailuri şi mesaje, pentru că soldurile se vând pe muteşte, aşa.

Foto: pixabay.com

***

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.