Dragostea-i ca şi o

Ah, Titele, ce-mi faci tu mie, Titele, de câte ori vii să-mi cânţi la mandolină sub balcon, ba îţi chemi şi toată gaşca de prieteni pe post de mariachi, Titele! Nu mai am găleţi, Titele, şi nici ghivece, Titele, pentru că ţi le-am aruncat pe toate în cap, Titele. Ba am şi provocat o criză mondială de găleţi, Titeluş, de când cumpăr zi de zi câte 20, Titele, să te alung. Dar tu vii să-mi cânţi seară de seară ca un trubadur:

Titele, ieri m-a vizitat administratorul blocului, să mă ameninţe că mă trece pe pauşal, că nu e posibil una ca asta, domnule, să fac aşa o risipă de apă în capul tău. Ce era să-i zic? Nu ai cum să arunci o găleată goală, tre’ s-o umpli cu ceva, Titele!

Ah, Titele, de când îmi cânţi tu la mandolină sub balcon, toate vecinele mele stau treze până la 4 dimineaţa, întârzie la serviciu şi-şi neglijează bărbaţii, care şi-au găsit cu toţii amante în cartiere mărginaşe. Vezi, Titele, cum distrugi tu morala muncitorească? Păi treabă-i asta, Titele?

Lucrurile măreţe, Titele, nu se înfăptuiesc sub balcoane. Sub balcoane se fac doar defilări de trupe, Titele. Şi, din când în când, cresc panseluţe. Spune-le mariachilor tăi, Titele, să nu-mi calce panseluţele-n picioare, Titele, că o să încep să arunc cu cuţite de bucătărie şi n-o să vă placă.

“Masacrul de pe Panseluţe, tablou de război”. Pictură neorealistă.