Bună seara, doamnelor şi domnilor. Mă numesc Patrick Hillsburry.
De unde aţi auzit de mine? Chiar de aici:
Pe atunci nu existam. Dar atâtea remarci deştepte legate de viaţa şi opera mea m-au făcut să mă scol la viaţă. Aflând că m-am întrupat întru carne, oase şi literatură, Lorena şi Beatrix m-au invitat ca al treilea colaborator pe blogul lor.
Desigur, la arta şi valoarea mea, aceste două umile discipule m-au făcut să zâmbesc sargasmic.
Şi, aşa, de început, i-am acordat un modest interviu Lorenei:
LL: Bună seara. Trebuie să recunosc, sunt foarte emoţionată, sunteţi primul autor fictiv care a stârnit atâta vâlvă…
PH: Draga mea, stai să treci şi tu întru ficţiune, să vezi câtă vâlvă o să stârneşti. Pentru că vezi tu, copila mea, cu cât suntem mai fictivi, cu atât, paradoxal, avem mai multă carne de ros pe părţile noastre dorsale, pe… os sacrum, dacă îmi permiţi o mică luare în deşert?
LL: Faptul că sunteţi fictiv are vreo influenţă asupra operei dvs.?
PH: Oh, dar bineînţeles! Ce întrebare naivă! O persoană fictivă nu are griji efemere şi ridicule, cum ar fi o locuinţă, eventual necesităţi lumeşti, trupeşti şi omeneşti, o persoană fictivă se poate arunca pe culmile artei fără să aibă nevoie de plasă de siguranţă, căci chiar dacă prăbuşi-se-va, oasele sale fictive nu vor suferi vătămare. Deci o persoană fictivă este modelul ideal de creator. De ce crezi tu că Dumnezeu e fictiv?
LL: Şi toată această controversă…
PH: Scumpă copilă, bad publicity is still advertising, ca să citez un ilustru strămoş al meu tot fictiv. Ador să fiu atacat, înjurat, agresat, contestat, hărţuit, catalogat, timbrat şi făcut poştă. Pentru că şi orgoliul meu e fictiv, deci nu are cum să fie atins de noroaie.
LL: Şi totuşi, nu aveţi un hobby care să vă facă să regretaţi faptul că sunteţi fictiv?
PH: Orice hobby bazat pe lucruri concrete cere îndemânare. Care cere practică. Aceasta oboseşte. Murdăreşte. Transpiră. Pe când hobby-urile abstracte…
LL: Şi care e hobby-ul dvs. abstract preferat?
PH: Hai să-l lăsăm să rămână abstract. (zâmbeşte larg).
LL: Şi familia dvs. este tot fictivă?
PH: Spre marea mea fericire, da.
LL: Fericire? Dar de ce fericire?
PH: Păi nu ştiţi ce pain in the… (zâmbeşte subtil) asset without the last two letters e o familie?
LL: Dar spuneţi-mi…
PH: Ei, gata! Fără atâtea întrebări! Vreau să rămân fictiv şi misterios.
LL: Dar vreţi să vă alăturaţi micii şi fictivei noastre redacţii, numite “Lorena Lupu & Friends”?
PH: Bineînţeles. Oricât de fictiv ar fi cineva, are nevoie de un loc concret unde să demonstreze ceea ce poate!
Zis şi făcut. De azi, suntem trois. Three. Drei.
Mènage a trois alors, monsieur Hillsbury?
Tinere şi drăgălaşule domn, ca să zic aşa, presupun că eşti un domn, din fermitatea întrebării – eu nu sunt interesat de demuazele. Eu practic arta pură. Arta profundă. Ars longa (dacă mă înţelegi). Dacă nu, priveşte poza mea şi vei înţelege.
Domnule Hillsburry, încă nu am apucat să vă mulţumesc pentru interviu. Şi pentru prăjiturele.
Oh, nevermind, dear. Eu cu mâna mea fictivă le-am cumpărat de la supermarket.
Draga Pat,
Iti multumesc mult pentru sfaturi si rabdarea cu care m-ai invatat ce si cum sa citesc. iti vom astepta cu drag si alte postari, cine stie, poate in curand iti vei face propriul blog.
Eu sunt cam suparata acum, as vrea sa slabesc, dar kilogramele mele sunt extrem de non-fictive. Ce ma sfatuiesti sa fac, mon cheri?
Sincerely yours,
Beatrix
Scumpă copilă, eu nu sunt ceea ce se numeşte un blogger, şi ce e mai trist, m-aş plictisi terribly de unul singur.
Cu slăbitul nu te pot ajuta, pentru că eu, fictiv fiind, nu pot percepe noţiunea de kilogram decât abstract. O să studiez nişte tratate, să văd ce spun ele despre asta.
Patrick Hillsburry de ce zici tu că Dumnezeu e fictiv?
te-ai întâlnit tu cumva cu Dumnezeu pe stradă, v-aţi strâns de mâini şi aţi băut un ceai împreună, copila mea?
sau are cumva dumnezeu passport? e cetăţean al vreunei ţări?
are health insurance? well?
mai utilizează şi tu uneori acea podoabă frumoasă ce cu siguranţă îţi împodobeşte umerii… te asigur că nu-ţi va dăuna.
Ui cum sar cucuvelele in juru’ lui!
Sper ca mana aia fictiva o fo’ dreapta…: http://www.holytaco.com/details/?image-path=http://cdn.holytaco.com/www/wp-content/uploads/2008/08/righthand.jpg
PS: nu-i spuneti nimica (It’s a trap !)
🙂 🙂
Cand osa ai nevoie de un colaborator care sal dea jos de pe culmile autoimportantei pe Gramo, sper ca sti unde sal cauti.
Nici cu avioanele nu te prea intalneai acum vreo mie de ani!(off topic:Patrick Hillsburry imi pare cam acid pH tau)
my beloved troală: Ei vezi, dacă nu mă tot băteai la cap cu Gramo, te chemam de mult. Să fim 4 ca aba 😉
@eugen: dragă tinere, eu fiind fictiv, singura mea formă de ejaculare este cea lirică.
@cri: copila mea, degeaba ţi-am recomandat să uzitezi ornamentul de sus al pomului de Christmas. Unde nu e, nici Dumnezeu cel fictiv nu cere. Spune-i unui biet artist chel – cum poţi tu compara o invenţie tehnologică perfecţionabilă în timp, cu o divinitate pururi egală cu sine?
Cum poti compara doua invetii,una pentru trup–avionul,alta pentru suflet(in general)Dumnezeu.
Cri, dar TU ai făcut comparaţia asta de la bun început, nu Patrick. Ştiu că e o comparaţie stupidă şi ţi-e jenă de ea, dar asta nu înseamnă să i-o pui în cârcă.
Eu din raspunsul lui Patrick Hillsburry:”Deci o persoană fictivă este modelul ideal de creator.De ce crezi tu că Dumnezeu e fictiv?”,am inteles ca’l considera pe Dumnezeu,fictiv.Atunci,daca am gresit,l’as interba ce’a vrut sa spuna cu:”Deci o persoană fictivă este modelul ideal de creator.De ce crezi tu că Dumnezeu e fictiv?”.(comparatia era strict pe ideea de fictiv)
Măi, chiar mi se pare amuzant că ai momentele tale în care te chinui atât de tare să faci pe deşteapta. Şi cu rezultate atât de derizorii… 🙁
Omul ţi-a explicat frumos: câtă vreme o persoană fictivă nu are date concrete, şi nimic care s-o lege de nevoi şi neputinţe fizice sau materiale – e idealul de creator.
Ţi-a dat toate exemplele alea care să îţi arate că Dumnezeu, neavând date concret-material-fizice, poate fi considerat ca o entitate fictivă – şi prin aceasta a putut crea liber, căci nu l-a blocat nici o limită materială.
Şi tu vii cu penibilitatea aia de comparaţie cu avionul?
FICTÍV, -Ă, fictivi, -e, adj. Care nu există în realitate, care nu aparţine realităţii, care este plăsmuit sau există doar în mod convenţional; imaginar; fals. – Din fr. fictif. (conf.DEX)
De la aceasta definitie am pornit,nu de la desteptaciunea mea(daca porneam de la parerea mea simpla iti spuneam ca toti suntem marginiti mai mult sau mai putin,si ca pe Dumnezeu nu’l putem incadra in nicio definitie pamanteana,ca este ceea ce noi nu putem fi si nici macar intelege),o parte sa zicem prima se potriveste cu ce spui,dar tot definitia acestui cuvant “fictiv” include si fals,deci de’asta nu cred ca Dumnezeu poate fi fictiv(sau entitate fictivă).
Draga Pat, ce sa iti spun eu, banuiesc ca esti foarte dragut, fictiv de dragut, ai floare la butoniera si imi aduci o cutie de ciocolata. Poate ma iei si de nevasta, ca nu m-am maritat inca. Atunci, noi doi o sa o invitam pe Lorena la nunta. Ce parere ai? O invitam si pe Lorena la nunta.Da, si pe Zana Carabina, daca e cuminte, si pe toti care scriu pe aici. Sa imi cumperi o rochie alba si faina, cercei si vezi tu ce mai iei pe acolo. Maaama, ce fac eu aici? Cereri in casatorie inainte de 7 dimineata? UUUU!! Stai linistit draga Pat, ca tot esti fictiv, asa ca si cererea si nunta e tot fictiva. Nu te bushuli, daca stii ce inseamna. A se bushuli inseamna a se intrista, a se oftica si e luat din maghiara, ca la Tg Mures mai luam si din maghiara unii termeni. Pupici!!
eu nu mai inteleg nimic… de unde comparatia asta aiuristica? acum nah… stiu ca pe la noi in prefecturi se mai folosesc sulele (da, nu radeti, la serviciul arhivare:)) dar totusi ce are una cu alta?… si ca sa merg pe firul ilogic, sa inteleg ca Leonardo da Vinci era un fel de apostol? sau un fel de Iisus?
Cri: puteai să înţelegi modul în care a fost folosit termenul “fictiv” încă din interviu. Desigur, asta implica să mai consulţi o dată dicţionarele, să cauţi termeni ca “satiră”, “pamflet”, “ironie”. (şi evident, judecând după aptitudinea genială de a combina lucruri, să le compari cu ciocane, arbori cotiţi şi motoare Diesel.)
Am o rugăminte pentru restul poporului: înainte să săriţi cu câte o întrebare dureros de prostească, şi să insistaţi în ea ca musca-n hm-hm-hm, citiţi exact contextul şi modul în care e pusă o problemă. Chiar nu am nici un chef să stau să explic mecanismele pamfletului, ale satirei şi ale ironiei, ca să le înţeleagă toţi ăia care nu se prind instinctiv de ele.
cutza40: ţie îţi va răspunde dl. hillsburry, când îşi va perinda fictiva-i personalitate pe aici.
aurelian: deci ARE sula cu prefectura??? ce tare! (te refereai la comparaţia cu avioanele, nu? )
astept cu drag, dragă!!
Asa si acum ideea e că noi glumim aici, câ e vacanţă şi adorăm să ne pierdem timpul cu o glumă, nu? Nu va speriati(am scris-o pt cine intra si ne mai vedeeeeee)
Domnule PH, as vrea sa inteleg de ce imi starniti repulsie si frica, hillsburrofobie fictiva.
P.S.: Prietenul meu, Rarindari, nascut din mama imaginatie si tata fara ocupatie, spune ca v-ati intalnit in Lilipute. Va mai aduceti aminte de el?
bineinteles ca la aceasta comparatie ma refeream:))… si, ca sa raman in ton, astept o expunere despre influenta principiului biela-manivela in dezvoltarea fundamentalismului islamic :))
pe de alta parte, daca ne uitam putin printre paginile Versetelor Satanice putem gasi totusi o justificare…
off-topic: Lorena, pe când o cronică de film? Eventual la ce iese pe ecrane vara asta?
cutza40: glumeşte, mamă, şi bucură-te de vacanţă.
aurelian: deci Cri era adepta lui Salman Rushdie şi nu ne-am dat noi seama. 😀 Nouă ni s-a părut ineptă la faza asta, şi atât.
valer: eu acum muncesc pe rupte să termin nişte traduceri. apoi o să muncesc pe rupte la alte treburi. când o să apuc să ajung şi la un cinematograf, jur că o să fac recenzii. momentan, stau prost cu entertainmentul. 🙁
@dragă Cutza, mă excesiv de onorează cererea ta fictivă în căsătorie, ciocolată îţi aduc câtă vrei tu, că aşa suntem noi, artiştii fictivi – extrem de generoşi – dau nu îmi cere să părăsesc turnul de sticlă al solitudinii mele fictive. Nu am aptitudini matrimoniale.
@Aurelian: interesant, tinere domn, ce perspectivă originală propuneţi asupra islamismului. ca de obicei – o aberaţie a cuiva poate fi punctul de plecare pentru o nouă viziune revoluţionară.
@O smochină: caută în tine, copila mea, răspunsul la repulsiile tale. cu siguranţă, se referă la o limită interioară a ta, nu a mea, de vreme ce nu eu am repulsie la tine.
Sunt curioasă, care e graniţa de întâlnire a două persoane reale cu una fictivă? 😀
*ai caramba, mă scuzaţi, am folosit explorer acum, şi nu mozilla, drept pt. care mi-a afişat un nick veeeeeechi. Eu am pus întrebarea de mai sus.
matinight, de ce nu te semnezi cu nickul tău obişnuit? e aşa de greu să ştiu cu cine vorbesc, dacă pe toţi vă apucă febra miysteryboy-mysterygirl, de nu am cuvinte. 🙂
în ceea ce priveşte graniţa, răspunsul e f simplu. nu există. 😛
LE: acum văd că te-ai identificat în timp ce-ţi răspundeam. ok.
@o smochină: nu mai bine aşteptăm să vedem ce şi cum poate d-lul hillsburry, înainte de a zice că ne provoacă hillsburrofobie? 😉
matinight: de menţionat că patrick are aceleaşi boli ca şi restul echipajului. printre ele, alergie cruntă la inepţia agresivă şi reiterativă.
să nu uităm că, acum câteva postări, acelaşi sau aceeaşi cri îmi făcea capul calendar şi mă freca interminabil la icre că de ce postez leonard cohen joi şi nu vineri, că aşa are el sau ea chef.
Ramin la parerea ca Leonard e musai sa-l asculti simbata…in restul saptaminii suna distorsionat. 🙂
Acum depinde de mărimea, consistenţa şi structura dopurilor de ceară din urechile fiecăruia. 😉
@Mr. Hillsburry
un moment, stimate domn! preluand conceptele expuse de gazda putin mai sus (arbori cotiti si motoare diesel) si aplicandu-le principiului biela- manivela rezulta, astfel, o explicatie pentru realitatea islamica a zilelor noastre. Si ma refer aici la aprinderea prin compresie :))) desi, dupa umila mea parere, mai potrivita ar fi inventia domnului Otto, respectiv aprinderea prin scanteie… :)) (gata, m-am intins prea mult!! dar va invit sa puneti voi cifre in excel vineri dupa amiaza:)))
aurelian: 🙂 Păi nu, că vineri scriem doar în Century Gothic. În schimb, duminica ne ispăşim păcatele contabilizând mătăniile în excel. Deci, eşti pe-aproape.
@matinight: si hillsburrofobia mea e fictiva.
Am cautat, parinte(?), si am gasit limita de viteza. Mi-am gasit si carnetul suspendat din real intr-o carte, pus ca semn de pace.
Cred totusi ca am gasit ceva la subiect dar nu cred ca e limita. Poate ca… fobia mea, inclusiv repulsia, se naste din nestiinta. Si atunci! In necunostinta mea stiintifico-fictiva cunoscatoare totusi de refuzul unor intrebari si negasirea raspunsurilor in sine-mine le cauta in obiectul PH-ului pe care stie ca nu poate sa-l intrebe de sine-domnia sa. Adica imaturitatea fantasticului sine-minelui nu reuseste sa faca ferfelita limita(granita) dintre imbinarea naturala a realului cu fictivul imaginar si atunci incearca, fictiv pentru ceilalti dar real pentru sine, sa faca ferfelita tot ce se afla dincolo de ea, granita-limita.
Parinte(?), sunt pe aproape?
@Lorena – nu te mai invit la nunta, ca nu ma ia omu’asta fictiv de nevasta, dar daca imi aduce ciocolata, te invit sigur.
@ o smochina: ca şi Patrick, deci e reală. Ştii tu, – cu – dă +. 😀
@o smochina
Balzac zise cindva ca “Asa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decreteaza ca este greseala sau nebunie.”…dupa doua beri in exercitul functiunii si punind cifre in excel (i love my job…bleah) n-am inteles aproape nimic din reply-ul tau asa ca te declar o smochina innebunita de hillsburrofobie…fictiva bineinteles. 😉
o smochină: nu am cum să te contrazic. 😛
cutza: şi dacă şi ciocolata e fictivă? 🙂
picpoc: păi nici nu trebuia să înţelegi. patrick hillsburry şi smochina lui au un limbaj secret, pe care nimeni altcineva nu îl înţelege. fiecare cuvânt din mesajul smochinei are de fapt o conotaţie secretă, pe care numai PH o poate descifra. Şi reciproc.
si eu care credeam ca neuronii mei functioneaza la cote de avarie…m-am mai linistit 😛
Vad eu atunci, mi-am luat una reala pana una-alta. Auzi, ti-am vazut video cu Pulica, e superb, ca si povestea cu pestisorul.Dar cred ca nu s-a terminat, nu?
@matinight: :-))) matematica e fictiva! “Cu” e suma si “-” cu “-” da “-“. Asa cum “+ cu +” da “+”. Sa zicem ca totusi “cu” e defapt “ori” uneori. Chiar daca “-” ori “-” da “+”, hillsburrofobia mea e + ca si PH-ul. Deeeci “+” ori “+” da tot “+”.
@PicPoc: Felicitari! Eu dupa 2 beri tac mult, vad tot dar nu observ nimic si gandesc in reluare.
picpoc: ok, tu ai intrat de relativ puţin timp în ciorba noastră. deci: noi, cam din cinci în cinci postări, simţim nevoia să construim o lume imaginară şi să batem câmpii prin ea. Restul găştii, care sunt comentatori vechi, au intrat în joc şi comentariile lor sunt cam pe aceeaşi lungime de undă.
De-aia am făcut şi categoria hillsburrology.
To make a long story short: când vezi “hillsburrology”, să ştii că e rost de aberat, şi exceptând doi sau trei subdotaţi la simţul umorului, restul ne jucăm.
cutza: povestea e a lui gramo, ei ştiu dacă vor s-o scrie mai departe sau nu.
Dl. Hillsburry – trec numai sa va salut 🙂 Nu prea des in viata cineva poate schimba cateva vorbe cu o personalitate imaginara in care cred si altii. Ocazie unica. Va raman indatorata 🙂
Mă declar tulburat, recunosc că în existenţa mea fictivă nu m-am confruntat niciodată cu atâtea şi atâtea mesaje. Vă mulţumesc tuturor celor care au avut bunăvoinţa de a introduce în seamă un personaj atât de fantasmagoric ca mine. Sper să vă placă viitoarele mele postări, prin care vom pune împreună bazele hillsburrologiei.
@O smochină: draga mea, dacă toate aceste lucruri le-ai găsit cotrobăind în tine însăţi, nu trebuie să mă întrebi pe mine dacă eşti aproape sau nu.
cred că eşti singura în măsură să simtă lucrul ăsta.
@ smochina : Ok. Nu m-am exprimat destul de clar,atunci. Iarta-mi ilogica, dar cum azi e Sf. Marie, vecinii mei in cauza simt nevoia sa petreaca, deci iti vorbesc dupa cateva ore bune de Guta Juve Minune Salam. Iei.
Vroiam sa zic ca daca Patrick e fictiv, iar hillsburrofobia ta e fictiva, inseamna ca totul e cat se poate de real in lumea lui Hillsburry. 😀