Să începem cu evidentul: mie nu mi-e simpatic Spike. Nici ca persoană, nici ca artist. Dar nici eu nu fac parte din publicul lui target, deci nu are de ce să-mi fie simpatic.
În schimb, valul de hate pe care îl încasează zilele astea mi se pare atât de stupid, de ridicol și de vomitiv, încât uite-mă în situația în care iau apărarea unui tip care nu mi-e simpatic.
Care e mai exact problema?
Problema e că Spike era mare pretenar cu Cătălin Bordea, comedianul. Și s-a produs o extorsiune a unui degajament între Spike și nevasta (sau mă rog, în acest caz fosta) lui Bordea, și a început o mare iubire ca-n filme.
Și subit, toată gigelimea patriei simte nevoia să-l facă troacă de porci pe Spike că „i-a furat nevasta” altuia.
Unu la mână: N-a „furat-o”, că nu a sechestrat-o împotriva propriei voințe. A venit ea singură.
Dragi gigei, înțelegeți o dată că nevasta nu e o proprietate, ca mașina, casa sau dulapul. E UN OM CU VOINȚĂ ȘI PRIORITĂȚI PROPRII. Poate să vă mintă frumos în multe moduri, dar niciodată nu o considerați ceva deținut în totalitate, care nu poate fi pierdut sau înstrăinat.
Așa se ajunge la divorțuri. Pentru că tu crezi că e proprietatea ta și faci ce vrei cu ea, și e incorect.
Două la mână: Nu știi niciodată toate detaliile.
Desigur, dacă-l întrebi pe Bordea, relația era perfectă, și dacă nu apărea Spike…
Dar când o relație e cu adevărat perfectă, pot să facă defilare toți cei de la Chippendales, plus Brad Pitt în tinerețe, Ryan Gosling la maturitate, Keanu Reeves la orice vârstă și evident, regele sex-appealului, Jason Momoa, și tu o să zici: Aha, ok, iubi, mergem să ne luăm cheeseburgeri? Am revăzut The Menu și mi s-a făcut poftă.
Dacă relația e așa-și-așa, mai devreme sau mai târziu o să apară cineva. Dacă nu apărea Spike, apărea probabil altul.
Ce înseamnă relație așa-și-așa?
Înseamnă o relație decentă, civilizată, nu suficient de nasoală să pleci, în sensul că ții la celălalt ca la un frate… Și aici e problema. Că ții ca la un frate. Că lipsesc orice urmă de dorință, pasiune, fluturi în stomac. Și adevărul e că, așa cum mă uit eu la Bordea, aș ieși cu el la bere (dar nu acum, că fac Dry January), probabil că am râde până dimineața, mi-l imaginez drept genul de băiat cu care eram buni prieteni și ne duceam cu autostopul în Vamă, în 2003, și ni se întâmplau 346789 de lucruri hazlii și tâmpite, și ne aminteam de ele horcăind de râs.
Dar nu, Bordea nu-mi inspiră fluturi în stomac.
Trei la mână: Uneori, pasiunea te face să pierzi controlul
Păi, da, Lorena, dar tu le înveți pe toate cititoarele tale de la Poșta redacției, să fie responsabile, să nu se bage în rahaturi și așa mai departe.
Corect. Acolo dau sfaturi care să le ajute să iasă din încurcături și să ajungă într-un punct de echilibru.
Dar realitatea e că, în viață, uneori socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Uneori, situația de pe teren nu e prevăzută în manualul de reguli. Uneori, ceea ce e rău pare a fi singurul bine posibil.
Tu, gigel, cunoști o femeie căsătorită. Știi că nu e corect, moral, uman, etc. Dar totodată simți că vă potriviți de parcă ați fi două piese de puzzle dintr-un joc de mult pierdut. Că tot ce spune și face rezonează în tine în moduri la care nu te-ai fi gândit că se poate.
Și observi că E RECIPROC.
Îți spun eu ce o să se întâmple: deși știi că e incorect, imoral și condamnabil, O SĂ FII CU GAGICA AIA. Pentru că compatibilitatea de acest tip e atât de rară și atât de intensă, încât n-o să prea ai de ales. Va veni adânc din tine și va mătura totul în cale.
Concluzie:
Lăsați-l pe Spike în pace. E și el un om simplu, care a cunoscut iubirea adevărată într-un context nepotrivit. Faptul că îl înjurați pe Spike nu va face iubirea gagicii pentru el să dispară misterios și nici n-o va trimite înapoi, cu cenușă în cap, la Bordea.
Mai degrabă, găsiți pe cineva să se uite la voi cum se uită tipa aia la Spike, și vă asigur eu că veți fi prea fericiți să vă mai tufă grija de viețile personale ale altora.
***
Dacă ți-a plăcut să mă citești în anii trecuți, iată oportunitatea de a te asigura că mă citești și anul ăsta. Susține siteul în singurul mod care contează cu adevărat. Aici.
***
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
N-am auzit niciodată de Spike, Bordea și nevasta/amanta lor, dar zic că cea mai câștigată din toată tărășenia asta e femeia, că a fost sau e cu doi. Și mai cred că toți cei care se plâng că „i-a furat soția” o fac pentru că se simt oarecum nesiguri ipostaziindu-se în situația lui. Mai precis, le e teamă că și lor li s-ar putea întâmpla. Dar iubita nu se ține lângă tine votând legi pseudo-morale care să le interzică altor bărbați să se apropie de ea, ci lucrând la relația pe care o ai cu ea, făcând-o mai trainică, mai profundă, mai împlinitoare pentru ambele părți. Astfel încât iubita să te prefere pe tine în locul celor care i-ar putea flutura prin față. Asta-i cheia, pe care din păcate mulți o omit. Cât despre „iubirea adevărată într-un context nepotrivit”, e discutabil dacă așa ceva poate măcar să existe. Eu zic că iubirea își creează propriul ei context minunat, care are întâietate în fața unor contexte de ordin exterior, social etc. Că, de exemplu, ce rost are că din punct de vedere civic și religios ești căsătorită, dacă ești nefericită? Așa că dă-l încolo de context rigid și social, iubirea este cea care legitimează cu adevărat o relație, nu hârtia de la ofițerul de stare civilă.
Corect.