Asta e o ediție mai specială a poștei redacției, pentru că persoana nu mi-a scris un mail despre vârsta ei. Ci mi-a dat un comentariu.
În acest comentariu, se trata de una singură cu un ageism de mi-a dat ceacrele peste cap: “Am 44 de ani, şi vremea mea a trecut.”
DESPRE CE POOOLA MEA VORBEŞTI, FEMEIE?
Cei mai mari scriitori ai lumii şi-au scris marile cărţi după ce au trecut de 40 de ani. Cei mai mari regizori ai lumii şi-au făcut filmele valoroase după 40 de ani. Cei mai buni oameni de afaceri ai lumii şi-au împlinit potenţialul valoric şi insight-ul după 40 de ani. Cei mai buni politicieni ai lumii au condus cu înţelepciune şi maturitate după 40 de ani.
Cea mai oribilă învăţătură greşită a educaţiei tradiţionale faţă de femei, cea mai cumplit de nasoală minciună pe care ai moştenit-o spune că nu mai valorezi nimic după ce îţi pierzi atractivitatea de a atrage masculi.
Şi multe femei chiar cred asta. În loc să facă un exerciţiu de autocunoaştere, să descopere lucrul la care sunt cu adevărat bune şi să profite de faptul că a dispărut factorul footere la icre din viaţa lor, să caute să exceleze în adevărata lor misiune pe pământ – se hrănesc singure cu sentimente negative pentru că nu mai stă ţâţa ca înainte, pentru că nu mai stă popoul ca înainte şi alte irelevanţe asemănătoare.
Umanitatea din tine, suma lucrurilor minunate pe care le poţi face e ATÂT DE PUŢIN DEPENDENTĂ DE cum stau ţâţa şi popoul.
N-o să mai vrea masculii să te footă. Dar dacă e să fii sinceră cu tine însăţi, nu te-a interesat niciodată să faci turul complet al p*lelor din oraşul tău natal. În schimb, când oamenii nu se vor uita la tine prin prisma dorinţelor lor sexuale, se vor uita la tine prin prisma umanităţii tale autentice şi a lucrurilor speciale pe care le poţi face.
Bărbaţii, care nu primesc educaţia “cum să-i faci pe Gigel şi Costel să te vrea”, au înţeles lecţia asta de mult. De aceea, după 40, cei mai buni dintre ei livrează potenţialul de excelenţă care a zăcut în ei de la bun început, dar pe care n-au ştiut să-l canalizeze în tinereţe, ocupaţi fiind cu diverse chestiuni total irelevante pentru adevărata lor esenţă umană.
Cred sincer că, dacă te împrieteneşti cu tine şi cauţi să-ţi descoperi şi să-ţi valorifici adevăratele calităţi, maturitatea e acel următor nivel din viaţa ta în care eşti cea mai bună versiune a ta.
Pentru că poţi esenţializa, cristaliza, poţi distinge grâul de neghină, poţi seta o ordine a priorităţilor.
Taman pentru că fizicul încetează să mai conteze, şi renunţi la competiţiile tâmpite de genul “Cum să fiu mai miştoacă decât Veta de la 4” şi “Ce prostioară să fac, să fie interesat Ionel de la trei la mine”.
Sigur, se ajunge aici dacă ai învăţat din greşeli şi ţi-ai permis, tu ţie, să acumulezi şi să simplifici. Dacă ai trăit fiecare zi ca un sclav / o sclavă a validării şi aprobării altora, dacă tot ce contează pentru tine e “ce spun uamenii”, eşti la fel de ageamiu / ageamie ca un începător în ale vieţii, şi ai trecut prin viaţă ca raţa prin apă degeaba.
Validează-te tu în ochii tăi, prin ce ştii să faci bun şi prin modurile în care poţi excela. Iar maturitatea va fi cea mai frumoasă vârstă din viaţa ta.
44 de ani, spui tu? La 45, James Watt inventa motorul cu abur.
La 45, Baruch Spinoza scria “Etica”.
La 45, Marcel Proust lansa “În căutarea timpului pierdut”.
Iar la 53, Leonardo da Vinci picta “Mona Lisa”.
Habar nu avem cum le stătea curul, dar încă beneficiem de roadele talentului, imaginaţiei, creativităţii lor.
Bucură-te de cea mai bună vârstă a ta.
***
Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram.
Pasti plin de bucurii Lorena. stiu ca esti un “free spirit” dar totusi Divna.. 😉
https:://www.youtube.com/watch?v=MM7_KdCqm3g
L-am avut săptămâna de dinainte, dar mulțumesc mult.
Totuși…cea care zicea că are 44 de ani e femeie, iar cei ale căror realizări le-ai enumerat erau bărbați toți. Dar la 44 de ani nu poți considera că vremea ta a trecut. Eu am 60 și tot nu mi se pare că e cazul să pun mâinile pe piept și să aștept doamna cu coasa!
Cred că te-ai împăca bine cu femeia asta https://www.youtube.com/watch?v=rWikS0de1to
:))
În fond, depinde foarte mult de context când spui ”vremea mea a trecut”. Nu mă pot arunca în baloanele din terenul de joacă pentru copii la 25, nici să țopăi la discotecă la 40… Sau aș putea, dar există consecințe.
La 25, nici nu vrei să o arzi pe terenul de joacă pentru copii, sau dacă vrei, îi faci pe ai tăi. La 40, poţi să ţopăi unde vrea pizda ta şi ai plătit intrare.
Femeia nu este cu nimic mai putin atractiva la 44 ani, important este doar sa nu te lasi balta, sa nu iti mai pese de cum arati. Ca barbat, nu cred ca as refuza nimic sub 60 de ani, conteaza doar cum arati. iar cum arati depinde de cum te ingrijesti.
Marius, nu ajuti cu nimic 🙂
Femeile stiu bine ca pot face la orice varsta sex cu multa usurinta, nu asta e problema.
Nu dupa validarea unuia care nu ar refuza nimic plange o femeie la 44 de ani.
Vlad, nu ajut cu nimic? Nici nu mi-am propus sa te ajut cu ceva.
Mesajul meu era ca nu varsta conteaza, ci felul cum te ingrijesti.
.
Apropo ca ma facusi curios Vlade, dupa ce plange o femeie la 44 de ani?
@Marius D, incerc io un raspuns in locul lui Vlad…o femeie, constienta de valoarea ei, nu prea plange la nicio varsta. nu-i sta in caracter sa planga, isi poate lua aproape totul. depinde doar de ea. 🙂 sper ca am ajutat cat de cat 🙂
Nu e chiar așa. Își poate obține foarte ușor sex. E adevărat. Dar pentru o carieră, pentru un proiect, pentru orice altceva în viață muncim la fel de mult ca oricine.
Așadar, cred că pot vorbi în numele unei femei de 44 de ani, deși mai am până atunci: o femeie de 44 de ani plânge ocazional de oboseală.
@Marius D: in speta, daca o femeie de 44 de ani nu a trecut din varii motive de stadiu “vreau sa fiu validata de barbati pentru cum arat” — atunci validarea unui barbat care nu refuza nimic e un terci si a unui barbat care chiar sa-i placa e o friptura buna — deci femeia aia plange dupa o friptura, nu dupa un terci.
Si imi pot explica de ce o femeie la 44 de ani inca are nevoie de validarea asta: pentru ca e normal biologic — in trecut femeile nu puteau sa mearga la plug sau la razboi asa ca aveau nevoie sa le placa un barbat ca sa faca lucrurile astea pentru ele si semnul cel mai clar ca un barbat va fi dispus sa le faca e atentia acordata unei femei.
Sigur ca de vreo 50-60 de ani nu mai e asta realitatea, dar societatea/biologia/realitatea/nesansa/whatever impinge o femeie sa nu iasa din mentalitatea asta: de exemplu daca esti pasiva si nu faci tu primul pas spre o posibila relatie cu un barbat, e normal sa-ti doreste atentia cator mai multor barbati, doar-doar s-o afla printre ei si ala care-ti place.
Tin minte ca pe la 20 de ani m-am dus la sala si dupa o adolescenta de sfrijit am avut in sfarsit corpul sculptat pe care mi-l doream si in ciuda a ce-ti zice lumea, atentia din partea femeilor de varsta mea a explodat( primeam bezele in metrou, s-au agatat tipe de bratul meu in ratb, initiau conversatii, in club amicele amicilor cereau sa ne faca cunostinta samd) — si e placut si pentru un barbat atentia din partea sexului opus, cu toate/mai ales ca tie nu ti-e frica de o femeie, nimeni n-o sa se uite ciudat la tine ca ai abordat o femeie, ca i-ai cerut nr de telefon(daca nu o faci intr-un mod gretos) — si atunci inteleg perfect cum o femeie ar putea ramane blocata la stadiul asta — pentru ca e placut — se elibereaza dopamina cand primesti atentie/esti validat de sexul opus, pentru ca e aleatoare si in lipsa de altceva poate da dependenta.
Ti se zice de mica sa te aranjezi ca sa te placa barbatii; probabil ca pe langa valul de atentie din partea meltenilor, primesti si atentie de la barbati care-ti plac, apoi nu-ti gasesti alte moduri de a te valida — fie ramai singura si iti doresti o relatie fie esti intr-o relatie in care nu maI primesti atentia din partea partenerului.
Zice Radu mai sus de valoarea unei femei.
Da, orice om are “valoarea lui” — nu cred ca trebuie sa faci nimic special ca sa ai simtul valorii asteia, nu cred ca tre’ sa inventezi nimic, sa te strofoci, sa te chinui cu absolut nimic mai ales pentru a fi validat de oricine, o faci pentru ca ai pasiuni, pentru ca traim in secolul 21 si nu TREBUIE nimic, cam tot ce a fost de inventat s-a inventat, s-a spus si daca nu, se gaseste cineva s-o faca, avem luxul sa facem lucruri care ne plac.
Si cred ca femeia aia de 44 de ani macar in punctul asta ar trebui sa ajunga.
Sa fie OK cu ea asa cum e, sa stie sa ceara in mod direct atentia barbatilor/femeilor din viata ei si sa nu inlocuiasca validarea pentru frumusete cu alte forme de validare indirecte, cu 3 mante care consuma atata energie si aduc atat de putina rasplata.
Si daca femeia aia de 44 de ani vrea mai mult, pentru ca asa vrea ea, nu ca sa obtina atentia lui X si Y, sa faca ce vrea ea ca sa fie o versiune mai buna a propriei persoane, oricat de cliseu ar parea — bucurandu-se de procesul in sine — sport, citit, cariera daca vrea, calatorit, yoga, improvizatie, orice.
Eu zic să te apuci de scris cărți de dezvoltare personală, că uite, ai spor. 😀