Postare religioasă

În lista ei de messenger, avea şi un preot ortodox. Ea era botezată ortodoxă, şi nepoată a unui preot ortodox… îndurase de mică torturile numeroaselor slujbe care o lăsau cu genunchii înţepeniţi şi dureri de cap datorită incantaţiilor interminabile şi monotone, îmbâcsite cu fum de lumânări. Era într-o relaţie să zicem ciudată cu Dumnezeu. Era într-o relaţie gen “băi, Dumnezeule”.

Dar avea în listă un preot ortodox cu care purta discuţii lungi şi interesante, şi care avea darul de a-i uşura sufletul. Când i se confesa, el avea darul de a-i aduce lumină în suflet. Lumină online.

Într-o seară, ea era chinuită de angoase, supărare, amărăciune. Şi l-a abordat:

ea: p?
p’s status is now “Idle”. (17.03.2008 22:42)

p: aici
ea: am o stare f naspa
p: de ce?
ea: acorda si tu o mica duhovniceala pe mess unui enorias vraiste
p: 🙂
p: s-a facut
ea: am o problema
ea: de fapt mai multe
ea: unu: neterminatu’
p: ce-i cu el?
ea: eu – trebuie sa stii, ca sa intelegi coordonatele problemei
ea: am ajutat-o pe gazda serii respective cu o gramada de chestii

ea: lecturi gratuite
ea: de cate ori a avut nevoie
ea: i-am regizat un moment la propria ei lansare de carte de am rupt auditoriul
ea: deci, imi era indatorata moral pana peste urechi
ea: m-am purtat ca un prieten, nu ca un actor spagar

p: asa
ea: ei, la spectacolashul neterminat
ea: din bar
ea: n-am avertizat lumea ca e mom de teatru
ea: n-au facut liniste
ea: si barul fiind mare, nu s-a auzit cum trebuie
ea: dar, dincolo de asta
ea: era un moment dinamic, regizat coerent, variat – desi pe alocuri lung – neterminat, de!
ea: cine era interesat, s-a uitat tzinta pana la capat
ea: ei bine, individa a avut tupeul sa scrie pe blog – adica sa declare public –
ea: faptul ca momentul a fost slab datorita faptului ca nu s-a auzit si versurile erau f slabe
ea: chestia m-a ofticat in asa masura
ea: 1. stiu cat am muncit pentru momentul ala, cum l-am construit
ea: 2. stiu ce versuri scriu
ea: 3. stiu cat imi datoreaza individa
ea: de atunci, nu am pic de inspiratie – doar o mare amaraciune
p: pai e aproape firesc, te-ai consumat nervos din cauza javrei
p: si ai ramas fara resurse in partea cealalta
ea: cam asa ceva
ea: si acum am o furie pe lipsa mea de resurse
p: un fel de perpetuum imobile
ea: ce ar trebui sa fac?
p: eu cred ca ar trebui sa ai putina rabdare, sa te calmezi si sa citesti o carte buna
p: un marquez, ceva
ea: culmea e ca nu m rabdare nici de asta
p: ca sa-ti pornesti motorul
ea: am un blocaj major 🙁
p: ar trebui atunci sa iesi cu o prietena/ un prieten bun si sa o injuri pe aia pana ramai fara aer
ea: asta e un sfat crestinesc?
p:  😀
p: nu dau decat sfaturi crestinesti
ea: sau intorc obrazul: public si eu discutia pe blog
p: foarte bine 🙂
ea: ma primesti de enorias?
p: ok, esti prima enoriasa oficiala din parohia mea virtuala
p: in marea gradina a lui D. e loc si pentru virtual
ea: parca mi s-a usurat sufletul
ea: de problema asta
ea: si mai am una
ea: am scris o piesa de teatru – nu glumele de pe blog, una adevarata
ea: aveam nevoie de finantare pt productie
ea: exact atunci fondul cultural national si-a anuntat finantarile – si “sprijin pentru artisti tineri”.
ea: am aplicat
ea: am trecut de faza I eliminatorie
ea: faza Ii era sa justifici bugetul pana la ultimul leu
ea: sa ceri oferta de pret pana si de la producatorul de cuie
ea: am umblat doua saptamani cu o amica la cersit de-astea
ea: am justificat bugetul
ea: si m-au picat la faza doi
ea: apoi a dat institutul cultural oferte de finantare
ea: dar alea erau strict pt parteneriate cu persoane juridice
ea: am gasit o fundatie culturala
ea: am facut documentatia
ea: mai trebuia sa semneze fundatia ca nu are datorii
ea: ups! exact in acel moment mi-au spus ca ei sunt in schimbare de sediu
ea: deci momentan au datorii
p: of, mama
ea: si… nici macar nu pot depune cererea de finantare
ea: simt ca innebunesc
ea: atatea betze in roate si absurditati
ea: si jur ca banii nu imi trebuie decat pt a produce piesa, nu sa ma imbogatesc
p: eu cred ca in lupta asta cu institutiile statului roman nici D. nu te poate ajuta, sincer 🙂
ea: parca ar fi un roman de kafka
p: finantare privata nu exista?
ea: trebuie sa gasesc
ea: de privati m-am ferit din motive lesne de inteles. nu vreau sa par o tinta facila in fata ofertelor de alta natura.
p: vodafone sunt deschisi la actiuni culturale
ea: dar ei le au deja pe ale lor
ea: da, cred ca asta e solutia
ea: mapa la purtator si umblat de colo-colo
ea: dar am o oroare sinistra de chestia asta
p: te inteleg perfect
ea: de-aia preferam sa aplic pt chestii oferite de stat
ea: ca nu ai senzatia aia penibila ca te duci la cersit
p: da, dar nici nu capeti nimic
p: poate doar un inceput de psoriazis pe fond de stres
ea: si acum, da-mi un sfat crestinesc
ea: ti-am facut confesiunea deplina
ea: altele nu mai am
p: un sfat crestinesc zici?
ea: aha
p: ia-te (pe tine insati) putin peste picior, serveste-ti o mica zeflemea, spune-ti ceva de dulce
ea: asa…
ea: asta fac mereu
p: si, in rest, ce sa zic, nu stiu cum stai cu credinta
ea: pai daca nu credeam in dumnezeu, nu ma confesam unui preot
p: ca sa-ti pot spune sa lasi si pe seama Lui ceva din grijile astea
p: credinta are si ea mai multe grade ale intensitatii
ea: daca nu credeam in dumnezeu, scriam “bai dumnezeule”?
ea: eu cred f tare, f pagan si f ireverentios in dumnezeu
p: 🙂 pai atunci lasa-i si Lui o parte din griji
p: dar asa, cu toata inima
p: din cate am observat eu, pe pielea mea, toata agitatia (tulburarea) dinauntru se transfera cumva in exterior si face treburile praf
ea: asa e
p: cand te bagi in chestii de-astea mai nenorocite, tre sa ai in tine o oarecare liniste
p: iar linistea asta nu o capeti cu exercitii de respiratie sau stand in pozitia lotus sau luand pastile sau pacalindu-te in vreun fel
ea: asta mi-a amintit de altceva: stii ca toti oamenii pe care i-am iubit cu adevarat m-au respins?
p: pai e ceva in neregula cu ei
ea: tocmai datorita acestei nelinisti care ii alunga
p: nelinistea nu ar trebui sa alunge pe nimeni
ea: ei, uite ca a mea alunga
p: eu vad asa lucrurile
p: credinta asta e ca marea
p: e profunda si linistita dedesubt
p: si tocmai din cauza asta isi permitea deasupra valuri si libertati
ea: ce frumos spus
p: eu cand vorbesc de liniste nu vorbesc de calm
p: mie nu-mi plac oamenii calmi, de ex
p: dar imi plac aia la care simt linistea aia adevarata
ea: bine, si ei pot fi aparent calmi, si tulburi pe dedesubt
p: da, de obicei asa este
p: e, eu cand vorbesc de liniste, nu zic de starea de calm
p: zic de seninatatea aia interioara care nu se schimba orice-ar fi
ea: eu nu am chestia asta
p: eh, credinta cultivata formeaza starea aia intr-un om
ea: da, dar cultivata cum?
p: pai, cum sa-ti spun eu
ea: nu-ti ascund ca ritualul bisericesc ortodox ma innebuneste
p: sunt chestii simple
ea: ca urasc slujbele clasice
p: 🙂
p: te inteleg, si eu
ea: si predicile tipic ortodoxe cu limbajul lor de lemn
ea: cu “intaistatator” si “prinoase ale curatiei”
p: o sa te iau la mine la biserica odata
p: eu zic de altceva
p: ei, eu nu-s credincios pen’ ca-s preot
ea: stiu
ea: tu esti preot pen’ ca esti credincios 🙂
p: faptul ca-s preot e ceva care ma depaseste
ea: chestie de vocatie
p: habar n-am daca am vocatie pentru asta
p: incerc doar sa fac treaba asta la modul cel mai onest