“Doar bronz?”
Acesta e un citat din lista de întrebări adresată de atotbengoşii noştri reporteri canotoarelor românce care au depus un efort incredibil, demn de toată admiraţia, şi au obţinut o medalie olimpică.
Dueci… reprezentantele unei ţărişoare est-europene, intrată în legende în primul rând prin lene, tupeu, manele, ciordeală, jeg, mâncătorie de lebede, supt sânge, supt alte organe la tarif minim şi plăcerea de a tăia frunză la câini, iau locul III într-o competiţie de nivel mondial.
Muncesc fetele de nu se poate. Le ies şi ochii din cap. Şi în final, ajung pe podium.
Şi vin reporteraşii de pă la tembeliziuni. Şi ce credeţi că le zic ei proaspetelor medaliate?
a) bravo, fetelor – felicitări pentru dăruire şi seriozitate.
b) frumos concurs!
c) Da’ ce, numa’ bronz?
Fetele – nişte finuţe. Dacă era Lorena-nebuna în locul lor, le administra reporteraşilor respectivi muie de la întreaga naţie chineză, începând cu cei şaptişpe melioane cinci sute de locatari ai oraşului Beijing, apoi îi invita să participe ei la anul şi să ia haurul – dacă-s aşa de adevărăcioşi.
Dar, pentru că Lorena nu e implicată direct, ci doar observator imparţial, îşi permite doar câteva întrebări simple:
1. ce jcoală au făcut respectivii reporteri? (bine, în afară de “jcoala vietzii”)
2. ce educaţie au primit respectivii reporteri de la mamele lor?
3. ce teste au dat respectivii reporteri la angajare?
4. cu ce calificare-aptitudine-talent au respectivii reporteri dreptul de a pune întrebarea “doar bronz”? Şi implicit: ce realizări sportive au avut respectivii reporteri, care să le justifice atitudinea?
5. către realitatea, antena 1 şi tevereu: ce penalizări ar merita respectivii reporteri, pentru atitudine neprofesionistă?
Later edit: Aurelian a găsit un articol oarecum înrudit, dar ceva mai bine scris aici.
asta imi aminteste de (back to 1992)
zana carabina in clasa 4a:
mama carabina: cat ai luat la matematica?
zanitza: 9.
mama carabina: numai 9? si ramona ionescu cat a luat?
zanitza: 10.
mama carabina: pai sa iti fie rusine daca nu invetzi!
şi eu am avut o mamă la fel de teroristă. m-a chinuit cu remarci din astea până şi în clasa a 12-a. da’ ideea e: a învăţat şi ea la timpul ei, deci avea o oarecare justificare să se dea rotundă.
dar să vină reporterul nicu pieleapulii şi să întrebe o medaliată olimpică de ce doar bronz????
nu îi penalizează nimeni, pentru că aşa se şi aşteaptă şefimea să se comporte. ştirile româneşti nu reprezintă documentare serioasă, întrebări de bun-simţ (adresate cui merită) şi profesionalism, important e să melodramatizezi, să terfeleşti şi să bombastizezi totul, pentru audienţă.
pentru reporteraşi, un “huăăăăă” sincer.
pentru sportive, felicitări şi mulţumesc pentru momentele de fericire că-s româncă!
da, ştiu că sunt o naivă. şi totuşi, de ce au ei impresia că publicul se compune doar din idioţi?
Pe mine ai mei nu m-au terorizat cu notele, ca eu ma terorizam singura, adica veneam acasa si incepeam sa bocesc si ai mei nu stiau cum sa ma linisteasca, ziceau”lasa ca inveti data viitoare, daca nu ai inteles il intrebi pe profesor si o sa fie sigur mai bine”, dar vreo zile nu se putea discuta cu mine, era doliu national. Ce sa mai bata din mine?Odata tata mi-a zis”pe cuvant, daca mai plangi, te batem, no”.Si radeam amandoi pe urma.
Ei, eu am o parere proasta despre jurnalisti, care uneori nici capitalele tarilor nu le stiu ca lumea. Ce intrebari au adresat sportivelor…de groaza! Imi amintesc cum a pus-o la punct Paunescu pe o ziarista cand a vorbit aiurea despre familia lui, i-a zis”domnisoara, fii buna si iesi din dormitorul meu”.Si Basescu bine i-a facut tipei care-l tot batea la cap in magazin. Nu au profesionalism, doar hai sa scriem, sa ne dam rotunzi ca suntem a patra putere in stat. Sunt cativa buni, in rest, pauza. Cu privire la sportivi, BRAVOOOOOOO!! Atata avem si noi.
Apropo de familie şi de note:
dacă lua ixulete o notă mai mare decât mine: uite dom’le, ăla ce face, vezi ce bun e, etc. etc., numai tu nu eşti în stare.
dacă lui ixulete îi luau părinţii te miri ce îmbrăcăminte-ultimul-răcnet sau avea voie să iasă la discotecă: nu mă interesează ce fac alţii, nici pe tine nu trebuie să te intereseze etc. etc.
mda. cred că i-aş putea dedica familiei mele o carte numită “Izvoare de ranchiună”. 😛
Bine, nu toţi jurnaliştii sunt la fel. Dar unii sunt înfiorător de impertinenţi – şi regula asta de obicei se aplică celor proşti de dau în gropi. (Şi iar îmi amintesc de Cosmin Dragomir, de ce oare? 😀 )
sunt sigură că sunt conştienţi că publicul nu e format doar din idioţi, de aceea există şi ştiri culturale, dar, momentan, acţionează pentru mase, adică majoritatea boborului care cere senzaţional. parcă prinde ştirea mai bine când bagi câte un “tragic”, “din păcate, doar…”, “incredibil”. aici e vorba şi de impactul psihologic. ştiu cum reacţionează bunicul meu când aude ceva gen “viitură”, sau “potop devastator”, imediat ciuleşte urechile, îşi şterge ochelarii şi zice “ia, şşşşşşşşt”.
Pai de-aia are succes Dan Senzationescu Direct, nu???
mati: păi ok, deci – aia din studio poate să bage “incredibil”, “tragic”, “nemaipomenit”, “pana-mea” dar reporterul de la faţa locului nu poate fi civilizat?
în fond, pentru el e o singură remarcă – pe care mulţi din public nici n-o aud. În schimb, sportivului îi strică satisfacţia performanţei – după atâtea antrenamente şi atâta muncă grea.
cât de prost trebuie să fii – tu, reporter – să nu te gândeşti la asta?
cutza: da, dar senzaţionescu se înconjoară de personagii de aceleaşi teapă. deci, convenţia circului e clară, “nobody gets hurt”.
Asa-i, iar oamenii astia au muncit si niste reporteri au vorbit aiurea. Facem caz din orice. Asta e nivelul de pregatire a unor oameni. Din pacate! Am intalnit jurnalisti care aveau pregatire gen facul;tatea de fizica si vorbeau tot felul de aiureli, nu am caderea sa spun cata fizica stiau, dar ce faceau nu se prea numea jurnalism. Eram odata cu o amica jurnalista, a mers sa-i ia un interviu unei tipe de la Filarmonica din Tg Mures. Doamna de la Filarmonica era grasa, se vedea ca sufera cu tiroida, o grasime nesanatoasa , deci, iar jurnalista o intreba cu ce sufera si de ce nu face copii. Mi-a fost rusine.
asta e o altă chestie pe care NU o înţeleg – dacă vezi clar că un om are o problemă fizică, de ce plăcerea asta prostească de a-i învârti cuţitul în rană?
aşa e, reporterii se pot civiliza, dar trebuie să fie şi o concordanţă studio-reporter, altă mâncare de peşte, iar acum mă opresc din pescuit, că nu ştiu mai multe despre jurnalism.
aşa e, din nou. mai mult inconştient, decât prost, zic eu. sportivele s-au comportat exemplar, nici măcar nu s-au uitat urât la reporter, ci i-au răspuns politicos, dând dovadă de maturitate şi bun-simţ. sper că nu au fost prea pleoştite după acele interviuri şi sper ca, mai mult de toate, să fie mândre de performanţa lor. da, domnilor reporteri, bronzul olimpic e o PERFORMANŢĂ!
păi ce ziceam? “fetele au fost nişte finuţe”.
în fond, ele vor rămâne în istoria sportului respectiv – iar nimenii ăştia sunt şi vor muri nişte nimeni.
as simple as this. 🙂
true!
şi acum vă las, am una bucată tort de livrat bunicii 😀
seară bună!
Pofta mare bunicii! I-as livra si eu un tort, dar nu mai am cui
îmi place că, din câte bloguri citesc, numai pe al meu e fenomenul ăsta – oamenii salută la plecare. 🙂
o seară bună şi ţie. şi lamultzani bunicii.
două chestii apropo de jurnalişti (le ştiu de la insideri):
una la mână : ei nu mai fac cursuri dă reportaj literar
a doua, la picior : ei nu mai fac cursuri dă anchetă jurnalistică.
aşa că, fac un job care, fundamental ţine dă modalitatea dă exprimare a unor adevărăciuni pă care le află iei şi numai iei, că d’aia sunt reporteri. cu toate astea, nu mai învaţă nici CUM se află adevărăciunile în speţă şi nici cum să le COMUNICE într-un mod, hai să zic expresiv, că nu-mi vine altceva în minte.
Numai bronz… LĂBARII!!!!! Cine a făcut sport de performanţă ştie f.f.f.f.f.f.f bine cât e de greu să ieşi măcar în primii 8, să zicem, din ţara ta, darămite să fii al treilea în lume!
Dar, ce să ceri speciei care confundă marfa cu ambalajul? cred că ăia de la care au învăţat ei meserie prin anii ’90 (erau unii ziarişti fulminanţi pă vremea aia!) îşi dau palme peste palme când văd cine le-a luat locul. ce vrei? – pă vremea aia (anii ’90) ziarul se vindea dacă ştirea era beton şi redată cu har. acum, sunt necesare nişte ţâţe şi un mişto descins din AN ca să te dai pă sticlă, pân faţa boborului belitor dă ochi!
bine c’o bagă în faţă pă magda ciumac!
SAC: off topic – de ce nu te mai semnezi cu “împricinatu de corn adică tu însuţi”? mie mi-era dragă semnătura aia…
mă bucur că vii să ne susţii nervişorii spontani şi indignaţi cu ai tăi. înseamnă că nu sunt eu excentrică şi nebună când mă irită neşce aspecte.
numai ce presiune s-a pus pe umerii lor , toti cronicarii si reporterasii asteptau aur in urma unei traditii olimpice .. o pretentie absolut timpita si lipsita de profesionalism ,nimeni nu a vrut sa vada ca 8+1 nu merge de citiva ani … vezi alte concursuri preolimpice unde fetele au pierdut .. si nu neaparat din vina lor .. de amintit numai balta unde se antreneaza , poluata de zeci de barci cu motor pline de smecheri
si ce teroare penibila s-a pus pe familiile lor , intervievate inainte de concurs
p.s fata asta , Izbasa .. m-a facut praf ..
pai, eu cred ca s-a format un grup de admiratori ai blogului lorenistic, sa zicem, asa ca sigur ca ne salutam, suntem ca in familie. Eu ma simt ca si cum as bea o cafea si as manca o prajitura cu voi. Asta e starea mea cand scriu aici. Daca ne respectam si nu scriem aiureli, totul e fain, e placerea comunicarii.
deci – când e vorba de alocat resurse pentru antrenamentul sportivilor, toată lumea fluieră a niznaiu.
păi nea pulea reporteraşu’, dacă voiai haur, dă ce nu ai pus matale şi toţi vecinii tăi dă bloc câte un melion dă căciulă, pe perioada antrenamentelor? “na, gagici, să simţiţi sprijinul poporului! cumpăraţi-vă echipamente, vitamine şi tot ce vă trebuie!” aud?
atunci, poate, aveai dreptul să caşti gura că de ce aşa şi pe dincolo. şi nici atunci – dacă aveai obrăjor.
pai las’ ca reporterasii au avut treaba sa desfiinteze lotul national de gimnastica stand cu aparatele de fotografiat dupa fundul fetelor si al baietilor… iar acum, cu niste voci triste, regreta vremurile de alta data…
aceeasi atitudine , mai mascata , am vazut la Realitatea (nu stiu de ce mai urmaresc postul asta )
unde performanta gimnastelor de a obtine bronzul pe echipe ( o performanta remarcabila , selectia am inteles ca s-a facut din numai 8 gimnaste ,antrenorii schimbati din mers ) a fost prezentata insotita cu imagini din vremea generatiilor de aur , Nadia , Milosevici,Raducan .. etc
nu mi s-a parut fair play
moooamăăăă… cu cât îmi spuneţi din astea, cu atât mă enervez mai tare!
deci, în fotbal, unde pompează oieru’ – şi mulţi alţii – bani cu nemiluita, nu se realizează performanţele de altădată. nu trec ai noştri în opturi nici când alţii le dau să joace cu rezervele
în diverse ramuri sportive – susţinute cu sume infime – se ia aur, se ia bronz. pe lume – la Olimpiade!
Ei, sa stea pe fundul lor ziaristii, fetele noastre de bronz sint tot de…aur pana la urma. Suna pleonastic, dar bine
*sunt, sorry
Din pacate, si spre marea rusine a profesorilor lor, majoritatea au terminat Jurnalismul 😀 Si uite asa imi mentin parerea conform careia scoala aia se face degeaba, dar suna misto.
eu ajung la concluzia că şi reportereala e meserie de aptitudine. dacă X nu are talent din născare – nici că îi bagă cineva ştiinţă cu pipeta în creierul lui atrofiat!
eu sunt de acord doar cu notiunea de creier atrofiat 🙂
Asa e! Eu ma duc la culcare, si, ca de obicei, va urez noapte buna! Sa visati frumos!
aurelian: aia n-o contesta nimeni 🙂
cutza: noapte bună!
nu stiam de chestia asta pana n-am citit-o la tine. deci un mucos( sau mucoasa?) s-a luat de fetele noastre? numai un distrus care mai cred ca si fumeaza ca un turc si care urca cu liftu’ desi sta la etaju 2 poate debita asa ceva!
eu sunt mai badaran, am uitat sa va urez o noapte buna! 😀
azi am fost pentru prima data anul asta la strand… am sarit plin de bucurie in apa, dar cum fizicu’ mi-e cam atrofiat, dupa prima lungime de bazin credeam ca mai e putin si termin tot oxigenu’ din oras(care a mai ramas printre alte multe gaze).. ei, daca din greseala aparea taica’miu pe acolo si facea o remarca de gen: “waaa.. slab mai esti…” cred ca ieseam din apa si cu ultimele forte faceam o schema de jiu jitsu de-i rupeam ficatu’… iubesc sportul si oamenii acestia deosebiti, frumosi, luptatori, demni de invidiat, nu de criticat!
defect: noapte bună. 🙂
claudiu: da’ ideea e că nu tatăl lor le-a făcut comentaru’ ăsta între 4 ochi – ci un reporter în faţa unei camere de luat vederi şi spălat creere!!
off topic: nu’ş ce face netu’ ăsta de-mi schimbă numele… mă rog. revenind: îmi fetele cu bronzu’ au fost prea civilizate, da’ io nu sunt. cum îi cheamă pă imbecilii ăia? au blog? au v’un site dă tv, dă ziar?
pentru că merită, şi ei, o întrebare:
DA’ CUM? VOI N-AŢI FOST NOMINALIZAŢI LA V’UN PULITZER, CRETINILOR?
n-au fost! cel mult la un “puliţă”, între două beri proaste, date la gard, că nici să bea ceva cu stil nu-s’ în stare, imbecilii!!!!
eu ştiu de un singur jurnalist român care a câştigat un Pulitzer. Steve Făinaru – (or fi şi alţii, dar nu-i ştiu eu.)
şi pun pariu pe ce vrea cornul tău că dl. Făinaru ar fi vorbit frumos cu duducile şi le-ar fi felicitat din toată inima. Ca de la om de valoare la om de valoare.
aaa nu s-ar fi rezumat el la 4 ochi, stai linistita… fiindca vezi, de multe ori se demonstreaza ca omul(nu toti) ajunge la orgasm mintal atunci cand face rau cuiva, cand il face sa se simta un nimic, ca si cum asta l-ar incarca cu energie intr-un fel. sunt fidel legii: “pentru orice actiune exista o reactiune egala si de sens contrar” si dovada clara e chiar in aceasta postare.. ca daca ala ar fi zis ceva bun, nu mai intra in gura ta..
ca o paranteza, mi-am adus aminte de o faza din “Scrubs”.. The Janitor spune doctorului pe care il hartuieste continuu: “You are stupid..” la care asta raspunde: “That’s it?” adica se astepta sa-i faca mult mai multe.. iar The Janitor conchide: “It takes time.. it will hurt you!”, si bineinteles l-a macinat mult pe doctor ideea ca e prost..
Nu jurnalism, ci jumulism (c) djinjis 😀
Povestea mi-a adus aminte de ceva comentariu mai inofensiv, dar tot amatoricesc, la un meci de box difuzat pe protv. Erau aia in clinch, la care comentatorul zice: “campionul se odihneste putin”. Eu eram in camera cu un amic ce nu prea agreeaza boxul si tot parodia meciul, cand a mai auzit si ce-o zis comentatorul, asta s-o tavalit de ras.
jumulismu’ o fo’ al ălora care le-au dat diplomele. ăştia sunt generaţia Shpaga-School.
Da’da mere pă prinţipiu “din tată-n fiu”, ca izvoarele istorice născrise da’ carele să-nţăleg
“amu vă jumu io, carele să stiţ şî voi cum să faşe mai încolo”
redau din minunatele învăţăminte de viaţă predate de amicu sus-pomenit, pi mess, si carele le-am mai redat la crystal pe blog (asa că să nu dea nime’ vina pe mine, cuvintele-s a lui, şi dacă pe el nu-l ştiţi, io zîc să daţi vina pă mister Hillsburry)
(dăstul cu diacriticilii, că mi să ofticritică cu timpu’)
”
-nu jurnalism. jumulism. acolo vor sa lucreze toti labaraii care nu-s in stare sa scrie ceva ca lumea da vor sa traiasca si ei din scris
“
lorena, cutza40, ms de “lamulţiănit” 😀
off-topic: acum ascult Spitalul de urjenţă-caut un bou. Mamă,ce-mi place (app de creiere atrofiate):
Sint o vaca plictisita, fara de noroc
De tauri sint mult iubita, laptele mi-e foc
Taurii nu au situatie si nu ma rasfata
Sint o vaca de consumatie si m-am saturat!
Refren:
Caut un bou, caut un bou
Caut un bou, caut un bou
Caut un bou, caut un bou
Caut un bou, caut un bou
Caut un bou plin de faima, sa ma ia la Bucuresti
Sa ma plimbe pe Magheru, boule unde esti?
Sa am grajdul la Snagov si in uger cinci inele
Doamne eu acum te rog, fa-ma vaca printre stele! (looool)
Bună dimineaţa!
Eu cunosteam o jurnalista asa de inchipuita si cum ea pronunta “jiurnalista”, eu le spun astora “jiurnalisti”.
Neatzaaaaaaaa!!! Faina poezie, matinight!!
eugen: mare înţelept amicul tău.
matinight: eu zic că mă iei mult prea tare, aşa de dimineaţă, pe necafelite…
cutza40: încă una sau tot aia de mai sus?
Nu intzeleg, lorena! Mi-a placut poezia cu boul a lui Matinight. Eu m-am saturat de boi si-i cauta ea. Daca vad unul, i-l trimit legat cu funda rosie
Adica, e un text de melodie, nu l-am mai auzit, asta e
Asta voiam să zic, nu e poezie ci un text de melodie care pe mine una mă deprimă teribil. nu textul în sine, ci realitatea pe care o reflectă.
Ma bucur ca ai abordat subiectul, am vrut si eu sa scriu despre asta. La stirile de seara de la A3 si nu numai, ziua olimpica se incheia fericit cu aurul de la gimnastica dupa “un bronz prafuit la 8+1”. Cum adica prafuit, mah stiristule de 2 bani ?!
Nici pentru locul 8 bunul simt nu trebuia sa ii lase sa zica asa ceva si sa terfeleasca mii de ore de munca. O medalie cu atat mai mult nu poate fi prafuita, decat eventual de niste prafuri interzise. Multumesc. Iti doresc o zi de aur sau cel putin de un loc pe podium.
Mda, sunt de acord si ma bucur ca ai scris despre asta. Pe mine ma indigna nu numai jurnalistii, ci si forumistii (mai precis aia de la evz). Citisem zilele trecute un comentariu cum ca normaaaaaal nu vom mai fi niciodata la fel de buni la gimnastica, i-ati dat la o parte pe Bellu si Bitang si acuma astea mananca ciocolata, nu se mai sacrifica fetele ca altadata. Puii mei, nu stiu exact ce regim de viata au fetele alea, dar pot sa pariez ca au o viata cu mult mai multe interdictii decat cei mai multi dintre noi. E foarte usor sa tii ciocolata intr-o mana si cu alta sa scrii cuvinte de repros la adresa unor copile care si-au sacrificat copilaria si toate micile bucurii.
Un alt titlu, tot de la din ce in ce mai tembelul EVZ, era “LIber la ciocolata, interzis la medalii”, tot asa, aluzii grosolane la regimul de viata al noilor gimnaste. Mi se pare de un tupeu fantastic sa fii un amarat de jurnalist si sa emiti astfel de pretentii. Dar ziua urmatoare, cand a castigat Izbasa la sol, dintr-o data toata lumea era mandra! Dupa numai o zi in care le facusera cu ou si cu otet! Alt comentator spunea ca M. Covaliu face miscari pe care nu le gandeste, in timpul meciului lui cu Lopez. E foarte comod sa spui asta de pe scaunel, nu?
Eu cred ca toti participantii nostri ar avea un moral mai bun daca nu li s-ar aminti intruna ce “datorie nationala” au ei in a intretine fala trecutei generatii de aur.
Daca vor castiga, e numai meritul lor. Oamenii astia muncesc mai mult decat fotbalistii si nu se vorbeste niciodata despre ei, dar din 4 ani in 4 ani le cerem imposibilul, ca asa a facut Nadia acum 32 de ani.
Not fair! Mersi pentru postarea asta.