Zholdak: Vreau să fii câinele meu

Vă rugam acum câteva zile să semnaţi petiţia pentru retragerea nominalizării la un premiu UNITER a lui Andryi Zholdak, regizorul care-şi bătea actorii şi îi insulta.

Între timp, a apărut o dezminţire dată de Gábor Tompa, directorul Teatrului Maghiar din Cluj, care a afirmat că grupul de artişti care au iniţiat demersul sunt “un grup activisto – ideologic”, care practică “activism neobolșevist, influențat de ideologia „woke” și „cancel culture” şi o “ideologie extremistă”. Aşadar, să ceri unui regizor să-şi respecte şi să-şi trateze uman actorii e woke şi extremist. Să închizi ochii şi să-i laşi să-i tortureze e mainstream şi perfect în regulă.

Deşi Gábor Tompa ştie foarte bine e maniera de lucru a protejatului său, dar alege să ignore sistematic şi să nege abuzul. După violenţele lui Zholdak, a existat o altă petiţie în 2017, în care actorii instituţiei au solicitat conducerii – adică lui – “să ia măsuri pentru evitarea acestui tip de atitudini”. Iată. Cum ar veni, erau şi ei woke, extremişti şi neobolşevici pentru că voiau să fie trataţi ca nişte oameni, nu ca nişte unelte.

După acel şir de incidente, vedeţi acest interviu, în care Tompa se dă peste cap în toate modurile posibile să nege problemele pe care subalternii săi le-au avut cu Zholdak şi să arunce praf în ochi omului care încearcă să-l responsabilizeze.

Ceea ce ne reiese de aici, stimaţi cititori, e faptul că dl. Tompa ştie exact cu cine are a face, dar alege să închidă ochii. Şi să înşire o lungă listă de premii internaţionale, care-l justifică să închidă ochii.

Iar eu vă întreb: ce e cu adevărat neobolşevic?

Nu cumva această mentalitate de tip cincinalul în 4 ani şi jumătate, şi lipsa absolută de respect pentru drepturile omului? Nu cumva această complicitate tacită cu violenţa şi abuzurile?

E uşor să reduci la tăcere o tânără femeie deja traumatizată de luni de repetiţii cu un dement. Un rol principal de prestigiu pe o scenă a unuia dintre cele mai importante teatre din ţară. Dacă deschizi gura, ai enorm de pierdut şi avem noi grijă să nu mai lucrezi în breaslă.

Abia această atitudine e neobolşevică.

Între timp, ieri a apărut acest filmuleţ, publicat de regizoarea Carmen Lidia Vidu. Aici, într-o engleză absolut ucigaşă, Zholdak însuşi îşi explică metoda de lucru:

Cum vedeţi, Tompa e alături de el, aude tot ce spune, continuă să zâmbească fericit şi nu îl surprinde nimic. Spre deosebire de tânărul actor din dreapta, a cărui faţă reflectă un nivel din ce în ce mai accentuat de “la naiba la naiba la naiba LA NAIBA”.

În traducere aproximativă, Zholdak spune: “Mâine la repetiţii vreau să fii câinele meu. Şi când eşti câinele meu, trebuie să asculţi comenzile mele: comenzi psihice, comenzi emoţionale, comenzi sexuale, totul; eşti câinele meu. Eu sunt Nazi. Lagăr de concentrare”.

Tompa e acolo. Aude aceste cuvinte, dar continuă să-l apere pe Zholdak şi, culmea ironiei, cei care au de obiectat sunt “extremişti”.

Dacă asta înseamnă să fii woke, nu mai vreau să fiu asleep niciodată. Pentru că ştiu sigur un lucru: nu sunt câinele nimănui şi nu voi fi.

Am ales o carieră artistică pentru a crea şi pentru a oferi frumuseţe. Nu pentru a fi abuzată de specimene cu probleme psihice, care profită de autoritatea pe care le-o conferă poziţia de regizor pentru a-şi trăi kinkurile sadomasochiste cu oameni care au prea mult de pierdut în calitate de angajaţi “ai celui mai modern teatru din ţară” să-i spună să-şi cumpere câine dacă vrea animale de companie.

Cum poţi să asculţi, ca director de teatru, un astfel de discurs şi să nu te alarmezi cu privire la siguranţa actorilor care au ghinionul să intre în ghearele acestui marchiz de Sade wannabe de Pleşcaviţa?

Şi nu, nu judec kinkurile nimănui. Cât timp sunt asumate ca fantezii de dormitor, cu un partener / o parteneră care consimte, liber la fericire. Dar când devin delir psihotic public, cineva trebuie să facă ceva. Şi dacă directorul instituţiei alege să fie complice, poate că e cazul să se ia măsuri la nivel de UNITER. Sau chiar la nivel de autorităţi.

Şi în încheiere: Zholdak a avut în lucru un spectacol şi la Naţionalul din Bucureşti. Dar după nişte manifestări de genul, contractul a fost anulat. Pentru că răposatul Ion Caramitru era departe de a fi perfect; dar înţelegea noţiunea de demnitate umană şi artistică.

Puteţi semna petiţia pentru retragerea nominalizării lui Zholdak aici.

***

Acest site îşi poate continua activitatea doar cu susţinerea cititorilor. Aici.

***

***

Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe Tiktok.