Ce anume se schimbă când devii vegetarian?

Am fost vegetariană timp de trei ani, între 2012 şi 2015. Principalul motiv a fost acela umanitar: mi-era milă să moară diverse animale nevinovate, să le mănânc eu. Şi poate că aş fi şi acum, dacă n-ar fi venit iernile, cu frigul lor sinistru şi bronşita mea care începea în noiembrie şi se termina în aprilie, iar singurul ei remediu funcţional era ciorba de pui.

Se scrie mult despre cum dieta vegetariană te face să te simţi mai uşor, îţi destupă porii şi îţi îndepărtează acneea, îţi dă energie nouă şi te face să înveţi în oarecare măsură să găteşti pentru că, subit, shaorma de la colţ şi sandvişul cu şniţel de la tonomat nu mai sunt opţiuni.

Îţi pregăteşti singur mâncarea, din ingrediente proaspete sau în cel mai rău caz legume congelate pur şi simplu, ierburi, condimente – şi asta te face să mănânci mai conştient şi mai responsabil. Nu mai îndeşi junk în gură cu pumnul, meditezi înainte să ronţăi, indiferent ce ţi se oferă, iar lucrurile astea se reflectă direct în starea ta de sănătate.

Dar blogul ăsta e împărăţia oamenilor sinceri, aşa că hai să povestim şi despre efectele secundare mai puţin adorabile.

1. Te balonezi de zici că-ţi iei zborul.

Aşadar, te pui să-ţi sotezi nişte vinete cu ardei, ceapă şi câteva ciupercuţe. Delicios, sănătos, rapid, yummy. În exact jumătate de oră, faci o burtă de zici că te-a vizitat arhanghelul Gabriel şi te-a anunţat că-l naşti pe Isus a doua oară.

Şi nu înţelegi. În definitiv, şi vedetele de la Hollywood sunt în mare parte vegane, dar buricul lor se sărută pasional cu coloana lor vertebrală. De ce tu plimbi după tine o burtă de aer care îţi triplează numărul de centimetri din talie?

Pentru că plantele conţin foarte multe fibre, tu care ai băgat numai hot dogi, shaorme, chipsuri şi alte acelea eşti mai puţin obişnuit să digeri fibrele şi o să plimbi o sarcină impozantă de gaz câteva săptămâni, până învaţă şi stomacul tău cum să se descurce cu noii-veniţi.

2. Ca o consecinţă directă, o să fie o perioadă foarte băşită. 

Şi vreau să zic la propriu. În aceste săptămâni, încălzirea globală şi efectul de seră se vor hrăni direct din fundul tău. Dacă se mai nimereşte să ai şi un job simandicos de birou, printre dudui, o să vizitezi baia de o să zici că ai inventat o nouă religie. Se zice  că diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei fete: cel mai bun prieten al tău va fi însă Espumisan.

3. Şi împrăştiată. 

Legumele şi fructele au toate un procent semnificativ de apă în compoziţie, iar când le prepari, tinzi s-o faci cu încă nişte apă. Asta înseamnă un singur lucru: că funcţiile excretorii ale organismului tău vor fi stimulate.

Înainte de asta, eram genul de tipă care se văieta de constipaţii. Din primele trei zile de vegetarianism, am descoperit că tind să iau un dicţionar în mână când aud acest termen, pentru că uit ce înseamnă.

Unele legume au un grad de… ăhm, împrăştiere mai mare decât altele, şi era ca o ruletă să vezi ce te face să alergi ca din puşcă şi ce anume îţi permite pas de plimbare.

Dar da, te simţi uşor ca un fluture.

4. Ţi-e foame des. 

E şi asta o fază de două-trei săptămâni, în care îţi extragi organismul dintre E-urile cu care îl otrăveai, şi începi să-i dai mâncare pe bune. Într-o primă fază, organismul tău va reacţiona ca grasa la nutriţionist:

-Doamnă, încercaţi să consumaţi legume şi fructe.

-Sigur, domnul meu. Înainte, sau după masă?

Poţi combate asta cu varii reţete de leguminoase (proteinele naturii, care desigur o să înteţească punctele 1 şi 2) şi combinaţii de nuci, în porţii mici. Apoi, adaptarea va veni de la sine, pe măsură ce organismul tău se dezobişnuieşte de dependenţa de monoglutamat de sodiu şi alte mizerii similare.

5. Ai dureri de cap. 

Întotdeauna, când faci o schimbare majoră de dietă, apare o formă naturală de stres. Şi se manidestă prin oboseală şi dureri de cap.

Ca să te asiguri că e doar asta şi nu şi alte nebunii, fă un set de analize de sânge înainte. Şi prin înainte, vreau să zic înainte să te apuci de numita dietă, nu înainte să leşini ca prostul pe stradă.

Pentru că vita asta care scrie aici mai avea două probleme: carenţa de fier şi cea de potasiu. Deci nu mergea fără suplimente aferente. Fierul e direct responsabil de oxigenarea celulelor organismului şi implicit a creierului. Iar potasiul îţi reglează bătăile inimii şi tensiunea.

Vedeţi cu analize ce anume vă lipseşte şi ce vitamine şi minerale să luaţi, să nu vă treziţi că picaţi în braţele primului străin. Că poate vă fură portofelul şi fuge.

6) Ai pofte complet tâmpite 

Nu mai ţin minte dacă Pleşu sau Liceanu întreba cu superioritate la un moment dat: dacă eşti vegetarian, de ce mănânci substitute de carne, mezeluri, cârnaţi, tobă şi pizdulice vegetariană, nu e o contradicţie cu însăşi ideea?

O fi. Dar e un mod extraordinar de a-ţi ţine poftele în frâu.

Pentru că omul e construit în aşa fel, încât să tânjească mereu la ce nu e voie, la exact patru zile după ce devii vegetarian, te trezeşti poftind la cotlete de berbecuţ. Deşi berbecuţii nu-ţi plăceau nici în horoscop, darămite în farfurie.

Toată viaţa ai considerat că salata de icre e o greţoşenie? În ziua a şasea de vegetarianism, o să visezi icre cu multă ceapă, tartinate pe un biscuit gros şi crocant.

Şi tot aşa.

E modul subconştientului de a-i spune voinţei: “Fah, nu ştiu cine te crezi tu, dar tu mie nu-mi dai ordine.”

Şi tu oftezi, cobori la supermarket, îţi iei icre de fasole, drob de ciuperci sau copane de soia şi te rezolvi exemplar.

Îţi plac textele Trollywood? Poţi susţine şi tu proiectul.