Cum recunoşti o dietă ineficientă?

Vă promisesem articole de stay-in-shape şi voi aţi zis că vă interesează. Dar, cum viaţa mea recentă a fost un carusel de bucurii şi jale, am cam neglijat aspectul. Acum, însă, chiar o facem.
(Rugămintea din articolele precedente rămâne valabilă: Dacă nu-ţi place ce scriu, te implor din inimă, nu te tortura singur citindu-mă. Găseşte-ţi activităţi utile şi plăcute pentru tine.
Nu mă interesează să satisfac gratuit exigenţe de clienţi nemulţumiţi. Nazurile sunt admise doar pe varianta Premium (tu comanzi şi plăteşti un text); în secunda în care e achitat, ai câştigat dreptul la a face fiţe. Gratis, scriu doar pentru oamenii care consideră că îi ajută ideile mele. Mulţumesc.)

Ai avut concediu, te-ai răsfăţat, ai cam sărit calul cu bunătăţile (ce naiba, doar ai petrecut tot anul economisind, să-ţi permiţi câteva zile de risipă glorioasă) şi, Sfinte Isuse, mântuitor al păcătoşilor, nu mai intri în pantaloni. Poate doar cu mânuţa şi doar în ai altora. Acum, concediul s-a terminat, iar regretul începe să ţi se înfiripe în suflet. Cauţi o dietă.
O bună parte dintre ele promit marea cu sarea, dar ştii că, la final, unele nu doar că nu funcţionează, dar te şi îngraşi ca vaca după ce le termini.
Hai să vedem împreună cum le recunoaştem şi cum le eliminăm pe acestea.

A) Promit miracole tip 10 kilograme pe săptămână.

Mântuitorul nostru Isus Cristos a transformat apa în vin. Dar nici măcar el nu a transformat o rubincondă într-o silfidă peste noapte.
Dacă o dietă promite prea mult, ar trebui să-ţi ridice semne de întrebare în minte. Nu ai, cum, obiectiv, să dai jos zeci de kilograme în scurt timp.
Ce te interesează să pierzi când te apuci de slăbit? Colăceii de grăsime. Ce elimină dietele de tip multe-kilograme-în-puţine zile? Două chestii.
a) Apa din corp. Şi nu e ok, că deshidratarea e o problemă chiar şi în cazul unei diete sănătoase. Dar apa se recuperează relativ uşor.
b) Masa musculară. Şi asta nu se recuperează atât de uşor. Un corp a cărui masă musculară e erodată de diete tâmpite e un corp flasc, inestetic, cu piei lăsate, un fel de monument al Fomistului Necunoscut.

B) Îţi impun să mănânci prea puţin.

La 15 ani, şi chiar la 25, toţi am încercat dietele alea scabroase cu litri întregi de suc de lămâie sau oţet de mere în apă, combinate cu un măr dimineaţa, un morcov la prânz şi o felaţie seara. Nu, nu-s ok.
Lipsa hranei te perturbă psihologic. Ţi-e o foame continuă, de-ţi ţiuie urechile. Nu vorbeşti decât despre mâncare, nu visezi decât mâncare şi nu, nu eşti nebună. Un organism sănătos e un organism nutrit adecvat.
În plus, îţi încetineşti metabolismul, iar când scapi în bălării, vei depune aaaabsolut tot ce ai mâncat, pentru că organismul tău subnutrit va declanşa situaţie de criză şi va vrea să aibă resurse de energie.

C) Îţi dau stări negative şi low-uri energetice

Ştiţi vorba aia cu “Nu trăieşti să mănânci, ci mănânci să trăieşti?”
E valabil şi pentru “Nu trăieşti să ţii dietă, ci ţii dietă ca să trăieşti”.
Adică: dacă ţii o dietă, şi ea îţi dă sentimente de depresie perpetuă, lipsă de energie, demoralizare şi altele asemenea, e semn că ţii dieta greşită. Dacă ţii o dietă, şi te cheamă prietenii în oraş, iar tu simţi că pur şi simplu nu poţi să te duci, dar nu din motive de treburi sau perioada-de-rahat-dinainte-de-salariu, ci pentru că eşti flămând-iritat sau flămând-abulic, e semn că ceva e putred, dar nu în Danemarca, ci în dieta ta.

D) Nu pun accent pe mişcare

Oricât de corectă, echilibrată, adaptată la nevoi personale ar fi o dietă, are şanse infinit mai mici să dea rezultate dacă nu o însoţeşti cu exerciţii fizice.
Ştiu, le urăşti. Transpiri, oboseşti, te simţi jegos şi inadecvat. Dar corpul tău are nevoie de mişcare. E croit pentru ea. Oasele tale, articulaţiile tale, muşchii tăi, fiecare în parte şi toate împreună, se întreţin prin mişcare. Nimic nu se compară în frumuseţe cu un corp uman tonifiat şi antrenat. Pune-ţi în valoare corpul. E singurul pe care îl ai. Îţi poate oferi mari bucurii, dacă ai grijă de el, şi suferinţă interminabilă, dacă-l ignori şi-l neglijezi.

E) Elimină micile tale plăceri

Îţi place să bei cafea? Ignoră din start dieta care interzice cafeaua. Nu vrei să combini efortul de a da slana jos cu abulia dependentului de cofeină în sevraj.
Mie îmi plac lactatele. Şi analizele de-a lungul timpului au confirmat o predispoziţie spre lipsa de calciu, atenuată mult de iaurturi, brânzeturi, kefiruri, etc, cu care mi-e plin frigiderul.
Nu m-aş putea băga într-o dietă de tip paleo, de exemplu. Nu doar din cauza calciului meu, pe care doar doza zilnică de iaurt grecesc îl ţine peste linia de plutire. Ci şi din cauza disconfortului psihologic pe care l-ar aduce renunţarea la alimente care îmi cad bine şi mă fac să mă simt bine.
Cea mai eficientă dietă e aceea care se apropie cel mai mult de ceea ce-ţi place să mănânci în mod normal. Desigur, nu vorbesc de patru-tiramisu-pe-zi-şi-trei-foret-noir-seara, deşi e o dietă pe care aş ţine-o cu sfinţenie.

F) Nu-ţi dau destule proteine

Proteina, dragi prieteni, este prietena cea mai bună a omului. Ea te ajută să îţi sculptezi şi menţii musculatura, să te simţi sătul şi să debordezi de energie ca o baterie Duracell. Dacă plimbi ochii peste o dietă şi nu vezi carne – brânză – ouă pentru omnivore sau avocado – linte – năut – quinoa – fasole – mazăre – ciuperci pentru păscătoare, e semn că dieta aia suge puli de cal cu anusul şi mai bine o arunci cât colo de acum decât să boceşti mai încolo.

G) Nu lasă loc de răsfăţ ocazional.

Toţi avem prieteni, care au zile de naştere, nunţi, botezuri, parastase, mătuşi la ţară şi astea-s ocaziile din viaţa omului când băgatul în tine ca în traistă e nu doar încurajat, ci impus cu cravaşa. “Cum, chiar nu-ţi place plăcinta mea de mere?” “Ba da, e sublimă.” “Mai ia o bucată!”
O dietă care pretinde să trăieşti într-o bulă de sticlă este de-a dreptul nerealistă. O să ai bairamuri în viaţă şi o să trebuiască să mănânci, că altfel eşti un ţăran nesimţit care nu apreciază efortul gazdei.
Dietele bune pentru tine sunt acelea care nu vin cu o militărie rigidă, lipsită de nuanţe. Nu uita, în primul rând trăieşti, în al doilea rând ţii dietă. Iar nutriţioniştii inteligenţi şi realişti o strecoară subtil pe aia cu “o zi pe săptămână, răsfaţă-te cu ceva bun”. Chiar dacă eşti genul super disciplinat, simplul gând că poţi îţi dă aripi.
Cea mai bună dietă a mea a fost dieta “Milka-în-frigider”. Mâncam doar proteine şi legume, dar ştiam că o zi pot să mă răsfăţ. Drept care ţineam cele două Milka ale mele preferate, Milka colaj cu zmeură şi Milka cu cremă de zmeură (da, ştiu, variat) în frigider. Două luni, nu m-am atins de ele. Deloc. Simplul gând că există şi că le pot lua şi băga la maţ când vreau pentru că depăşisem ziua a şaptea şi practic ziua indulgenţelor putea fi în fiecare zi mă relaxa şi îmi scădea criza de tip “dar dacă o să-mi fie foarte poftă de dulce şi n-o să am voie” pe care, sunt sigură, o trăiţi cu toţii.
Tactica “Milka-în-frigider” a ajutat-o şi pe o prietenă diabetică. Avea aceeaşi problemă. Sigur, mâine o să i se facă poftă de dulce şi n-o să aibă voie, drept care o să leşine-n drum şi o să moară sub privirile descumpănite ale trecătorilor, care o s-o creadă curvă drogată şi n-o să cheme salvarea. Conştiinţa că avea o ciocolată şi în caz că pofta se materializa, putea s-o scoată liniştită, îi dădea relaxare.
Aceeaşi relaxare pe care ţi-o dă conştiinţa faptului că există atâta pornografie gratuită pe internet.

H) Încearcă să-ţi impună un aliment magic pe lângă care poţi balota orice, că grăsimea va fugi de pe tine ca chiulangiul de ora de fizică.

Mnu. Nu există acel aliment magic. Nu e acai, nu e garcinia, nu e oţet de mere, nu e nimic din ce zic impostorii de pe net care vor să vă ia banii. Suplimentele alimentare sunt, cum le sugerează şi numele, nişte alimente care suplimentează o selecţie de alte alimente, alese şi mai cu seamă porţionate corect. Cu alte cuvinte: dacă oţetul de mere în sine e foarte sănătos şi plin de vitamine, va fi parte dintr-o dietă doar dacă, de exemplu, prânzul tău constă din spanac cu ouă şi nu dacă prânzul tău e o pizza XXL cu toate mezelurile scornite vreodată, doldora de aditivi artificiali şi grăsimi trans şi, cum altfel, papanaşi la desert.