Sigur, e cazul să pun în ghilimele termenul „prietenă”, pentru că, dacă acțiunile și vorbele tale izvorăsc din răutate și din „care pe care”, numai despre prietenie nu poate fi vorba, cel puțin din punctul tău de vedere.
Să nu crezi că nu se vede furia mocnită care te face să arunci mereu cu cele mai răutăcioase cuvinte și să cauți în permanență punctul sensibil, unde să dai cu sete. Să nu crezi că nu se citește invidia cruntă din spatele insultelor subtil mascate în complimente sau din partea observațiilor care vin mereu ca nuca-n perete, în cele mai nepotrivite momente.
Atitudinea normală a unui om care nu încape nicicum de altul este să plece pur și simplu. Și totuși, tu nu o faci. Te cramponezi de această „prietenie”, pe care nu o prețuiești și pe care o sabotezi pe toate căile, ca scaiul de oaie sau ca impozitul de om.
Oare de ce?
Poate pentru că ți-e teamă că, dacă dispar eu din viața ta, nu vei mai avea un model pe care să te strofoci tare să-l depășești, din simplul motiv pentru că și eu și tu știm că sunt mai bună decât tine? Ți-e frică de singurătate?
Ei, bine, ghici ce te așteaptă, dacă tu nu încapi de bucuriile și de realizările altora, și în loc să le susții cu entuziasm, așa cum face un prieten sincer, cauți mereu nodul în papură și faci tot posibilul să transformi buna dispoziție a celui de lângă tine în iritare.
Pe termen lung, te sabotezi doar pe tine.
Ce speri tu să obții este să-l aduci și pe celălalt la nivelul tău. Încă nu am văzut om împlinit și satisfăcut profesional și personal care să stea cu ochii pe treburile altuia și să încaseze fiecare reușită a celuilalt de parcă i s-ar fura lui boii de la bicicletă. Singurii pe care îi doare succesul altora sunt cei care nu pot realiza nimic. Angelina Jolie nu are nevoie să arunce cu comentarii toxice, pentru că e frumoasă și bogată, și nu-și refuză nimic. E prea ocupată să fie un om de succes, să aibă timp să tragă pe alții în jos.
Știi de ce se folosește expresia „a trage pe alții în jos”? Tocmai pentru că singurii care au nevoie de asta sunt cei aflați deja jos.
Nu eu te-am plasat jos, scumpo. Tu te plasezi acolo de una singură, prin comportamentul tău.
Crezi că mă vor afecta vreodată răutățile tale? Crezi că nu pot vedea din ce se nasc ele? Crezi că nu știu că nu au de fapt legătură cu mine, ci cu halul în care te urăști tu pe tine?
Mie mi-e ușor să-mi găsesc prietene. Sunt simpatică, veselă, dacă lumea iese la cafea cu mine, garantat râde toată seara. Te pot înlocui cu cineva pozitiv și amuzant, cu care să ne trimitem numai meme și bârfe hazlii de dimineața până seara, și nici măcar nu va fi o pierdere. Că obiectiv nu am ce pierde. O acritură țâfnoasă, mereu pusă pe harță e o pierdere de timp pentru absolut oricine: bărbat, femeie, ba chiar extraterestru.
Dar ție ți-e imposibil să-ți găsești prietene, pentru că le iei tot aerul cu dramele tale, apoi începi să le sâcâi cu indicații prețioase, observații de soacră comunistă și „critici”, până în punctul în care îți dau block pur și simplu, pentru că nimeni nu are de ce să îndure așa ceva.
Dar tu, chiar dacă o să rămâi singură cuc, o să acuzi tot pe ceilalți. Pentru că, în mintea ta, oamenii sunt prizonieri, tu ești tribunalul suprem și tu le dai lor sentințe pentru vinovății imaginare.
Ești transparentă, drăguță. Se vede că problemele tale sunt în primul rând cu tine, și singurul lucru pe care îl poate face un om e să te lase cu dracii tăi, să vă măcinați reciproc până când Bălăceanca vă va despărți.
Și dacă nu-ți voi mai răspunde la mesaje, citește atent textul ăsta. Nu veni tot tu cu o litanie că îți dau cu seen. Da, îți dau cu seen pentru că am văzut tot ce poți și nu vă interesează să văd mai mult. Da, e dreptul meu să dau cu seen. Aș da și cu unseen la toate experiențele legate de tine, dar nu s-a inventat mașina timpului.
Pe viitor, dacă un om îți acordă o șansă, poate îl vei vedea ca pe cineva care îți e alături, nu ca pe o jucărie de mestecat de care să-ți asculți colții. Sau poate nu. Oricum, nu va mai fi problema mea. Trăiește cum vrei tu, că tu vei suporta consecințele, nu eu.
***
***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da follow pe Facebook şi Instagram, subscribe pe YouTube şi pe TikTok.
***
Dacă îți plac aceste articole, poți alege să-mi oferi susținerea de care am nevoie.
Duamna Mihaela ionescu: mdap, csz, toti ne prostituam intelectual 8 ore pe zi, se numeste job, serviciu, etc.
Altfel, ne putem prostitua si fizic (poate dumneavoastra cunoasteti mai bine ipostaza asta), dar dupa o vreme devine prea solicitant, cred. Ca Dorel care descopera ca e mai bine sa fie dispecer la depozit decat sa incarce gresie in camioane, si dvs. poate descoperiti la un moment dat (speram) ca e mai bine “sa-ti vinzi creieru'” decat pxda.
In rest, ca zice ce zice despre parinti, mhwell, cred ca cea mai indreptatita persoana sa dea un feedback onest despre parinti e copilul.
Acu’, putem s-o luam p-aia cu “is ma-ta si tac-tu, te-au facut, le datorezi” bla, bla.
NU LE DATOREZI NIMIC PARINTILOR