Halloweenul şi taica Necula

Îmi cer scuze că nu am avut timp de blog zilele astea. Cât timp l-aţi susţinut cu mai multă regularitate, mi-am permis să-l prioritizez. 🙂

A trecut Halloweenul şi o dată cu el, o magistrală mugetare a preotului superstar. Care superstar, Lorena, credeam că Visarion Alexa a fost prins dând târcoale unei enoriaşe şi a redevenit mirean plebeu. Ăla da, dar odată cu social media, sunt atâţia popi superstaruri că mai avem un pic şi ne anunţă Antena 1 noul show de succes Popi la cuţite.

Celălalt superstar cu sutană e Constantin Necula, iar ăsta e mai pe stand-up comedy. Într-o vreme se filma cu predici haioase pe Facebook. Pe mine mă şi cucerise cu o fază, pe care o voi cita aproximativ din memorie, că am râs cu spume şi am ţinut-o minte. Că da, femeia trebuie să se supună bărbatului, dar numai dacă el se jertfeşte pentru ea cum s-a jertfit Iisus pentru biserică. Bravo, boss. Poţi, Gigele? Poţi să urci pe cruce pentru mine, să mori lent şi să reînvii în trei zile? Cum, nu? OK. Atunci bagă-ţi ordinele de carcalac cu complexe de superioritate adânc în locul umbros unde ai avut odinioară o prostată şi ia hai marş.

Numai că, probabil, s-a sesizat BOR că taica e prea haios şi îi face să pară anacronici şi plictisitori cu spume prin comparaţie, şi probabil că i-a venit mesaj prin heruvimi şi serafimi, sau mai simplu, pe WhatsApp, de la Preabucurosul:

Daniel The Happiest: Ce Preaslăvitul nostru Dumnezeu crezi că faci, Costi? Te crezi farmazon descălecător de râs?

Costy Haha: A, nu, milostive, eu doar…

Daniel The Happiest: Tu doar ce? Te crezi preachivernisit, bă… iatul meu întru Domnul? Ai simţirea că eşti mai preaînalt decât noi cu snoavele astea la care dau mătanie virtuală toate creştinele? Ia hai. Femeia înapoi la cratiţă şi popa înapoi la îngânat monoton pe nas, că asta e datina strămoşească, sau te răspopesc.

Atunci, taica Costy s-a gândit mai bine. Să se apuce de stand-up propriu-zis, hobby-ul lui din tinereţe şi adevărata lui pasiune? Nu ai loc de Teo. Nu dai vrabia din mână pe cioara iluzorie de pe gard, şi atunci, ia să o ardem pe ortodoxie habotnică şi plină de afuriseli, să nu îl mai supărăm pe The Happiest, că e groasă. Lumânarea episcopală, nu ce credeaţi noi.

Poate aşa se explică minciuna pe faţă, aberaţia manipulatoare sinistră pe care a ouat-o stand up comedianul nostru eşuat printre Scripturi taica Necula despre Halloween. Conform interviului său magnific de pe dcnews, „Merită să reamintim că numele vine din Hell will win! Iadul va învinge!”

Drăguţ, înduioşător, dar absolut fals.

Hallow e un termen din engleza arhaică şi înseamnă sfânt, sau binecuvântat. Practic, e versiunea veche a lui Saint, adică Sfânt.

Numele vechi al sărbătorii era Hallow’s Eve, adică Ajunul Sfinţilor, şi prin prescurtare, a ajuns Hallowe’en, apoi Halloween, prin simplificare.

Ardealul ştie deja tradiţia tuturor popoarelor germanice: pe 1 noiembrie se sărbătoreşte Ziua morţilor. Ei bine, Halloween e ziua tuturor sfinţilor martiri şi a celor care s-au sacrificat pentru dreapta credinţă.

Şi ce legătură e între Ziua Tuturor Sfinţilor şi dovleci? Cam ca aceea dintre ziua naşterii lui Isus, adică Crăciunul şi sarmale, respectiv brad, care nici măcar nu exista fizic în Betleem.

Au venit tradiţiile creştine şi, pentru că poporul vremii nu era neapărat pregătit să renunţe la cele de dinainte, a creat un compromis. OK, sărbătorim sfinţii voştri, hallow fie ei şi tot neamul lor cel adormit, dar împrumutăm şi tradiţii din sărbătoarea celtică din acelaşi timp al anului, Samhain, care celebra finalul sezonului recoltei şi “moartea” naturii care se pregătea de iarnă. În spirit, cele două sărbători nu erau neapărat diferite: e o sărbătoare destinată “somnului” naturii şi comemorării tuturor celor intraţi în nefiinţă.

Numai că, dintotdeauna, sărbătorile populare au avut o componentă pitorescă şi mizericordioasă care presupunea costumarea în diverse arătări şi lighioane, şi cine nu mă crede să vadă şi tradiţiile româneşti de Anul Nou. Cum nu aveai ce face şi nu aveai cum să extirpi tradiţia străveche, că riscai să te alerge flăcăii satului cu fulgi şi topoare, leaderii religioşi au făcut peste tot acelaşi lucru: au asimilat tradiţia veche în sărbătoarea religioasă şi cam asta a fost. I-au dat şi o explicaţie: costumele macabre sunt pentru a nu uita finalul tuturor celor lumeşti: aka o să mori, prietene, şi o să ajungi un hoit descompus şi urât, cam cum se prezintă toţi aceşti iluştri cetăţeni, aşa că ai face bine să vii la biserică des, să te rogi la Domnul să te ierte pentru că eşti un păcătos cu gânduri murdare şi să nu uiţi cutia milei spre ieşire.

Aceasta, dragi prieteni, e versiunea prescurtată a adevăratei origini a sărbătorii de Halloween. Ajunul zilei morţilor, cu rolul de a ne lepăda de spiritele rele şi a comemora sfinţii martiri care ne-au convertit.

De ce minte Costy cu neruşinare?

Mă îndoiesc că nu avea Google pe telefon, în caz că a lipsit la lecţia aia la Seminar.

Probabil pentru că îi e teamă să nu-l eclipseze pe The Happiest cam cum îl eclipsa Lady Di pe actualul rege al Regatului Unit, al Commonwealthului şi al satului Viscri. Istoria ne spune că prinţesa poporului riscă să dispară în circumstanţe dubioase, de cele mai multe ori.

Şi probabil că se îndoieşte că enoriaşii ştiu cum să verifice informaţie. De aceea şi halesc toată propaganda rusească pe pâine. Okok, acum că s-a scumpit margarina, nu prea au ce altceva.

***

Dacă v-a plăcut acest text, puteți susţine activitatea siteului cu o donaţie. Aici.

***
Vrei să mă urmăreşti în social media? Îmi poţi da like pe Facebook, follow pe Twitter şi Instagram, subscribe pe YouTube.